Cumpără mai deștept, nu mai greu!

  În timpul restricțiilor din timpul pandemiei am făcut cumpărături online și continui să fac și acum. Cumpăr de toate: alimente, îmbrăcămin...

Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările

miercuri, 24 ianuarie 2024

Adulții ăștia! - Caroline Hulse

Editura: Corint Books (Leda Edge) 2018
Gen: Comedie, dragoste
Titlul original: The Adults
Traducere: Alexandra Fusoi
Pagini: 416
Steluțe: 2,5

Sumarul cărții:

Claire și Matt au divorțat, dar, la un moment dat, au hotărât că fiicei lor i-ar prinde bine să petreacă un Crăciun ”normal”, în familie. Niciunul nu mai are habar a cui a fost ideea sau cine a propus să îi invite și pe noii lor parteneri. Cert e că Matt a venit cu iubita lui, Alex cea haioasă, deșteaptă și extrem de răbdătoare, iar Claire l-a adus pe Patrick, un atlet care se antrenează pentru triatlon și e numai bun de însurătoare. Iar fiica lor, Scarlett, l-a luat cu sine pe prietenul ei imaginar, Posey, care-i un iepure.

Așa că s-au trezit blocați toți cinci (sau șase?) într-o vacanță plină de ”activități amuzante” pe care cei mari le suportă doar străngând din dinți, bând vârtos după ce o trimit pe Scarllet la culcare și dezvăluind secrete mult prea personale din trecut. Și, cu toate că și-au propus cu toții să se poarte ”ca niște oameni în toată firea”, ”ca niște adulți responsabili”, în curând, vacanța lor, transformată într-un adevărat butoi cu pulbere, ia sfârșit acolo unde începe povestea cărții: cu un telefon dat la Salvare și sosirea unei ambulanțe la parcul de vacanță Happy Forest, lângă grota lui Moș Crăciun, peste drum de locul de fumat al spiridușilor...

CE S-O FI ÎNTÂMPLAT, OARE?

CE ȚI-E ȘI CU ADULȚII ĂȘTIA!

Citate favorite:

”Iritarea ducea la lipsă de rațiune, iar lipsa de rațiune era un eșec personal - și profesional.”

”- Nu există normal, Posey. Fiecare e diferit. Ești perfect așa cum ești. Ești tu. Ar trebui să-ți placă labele tale noduroase pentru că sunt ale tale.”

”- Viața e ce se întâmplă atunci când îți faci alte planuri.” 

Părerea mea personală despre Adulții ăștia!:

Avusesem în plan să citesc această carte mai devreme, dar, toate lucrurile se întămplă la timpul lor, așa că vremea potrivită să citesc această carte a fost sâmbătă ( 20 ianuarie). De ce spun că atunci a fost vremea ei? Pentru că joi și vineri au fost două zile groaznice la serviciu și nu aș fi putut să citesc o carte ”grea”, însă Adulții ăștia! a fost potrivită, plus că Dumnezeu a creat atmosfera potrivită, sâmbătă a nins, acțiunea cărții se desfășoară de sărbătorile de iarnă. Și, pentru că încă nu am despodobit bradul, am aprins și instalația, să fie totul ca la carte!😂


Cartea se citește ușor și se poate citi oricând, deoarece atmosfera sărbătorilor de iarnă nu este accentuată, ci relațiile dintre adulți! 
Este o comedie neagră care explorează dinamica complicată a unei familii neobișnuite în timpul sărbătorilor de Crăciun. Cartea prezintă povestea a patru adulți care decid să petreacă Crăciunul împreună, în ciuda faptului că sunt divorțați și au un copil împreună. Încercând să creeze o atmosferă festivă pentru copil, evenimentele iau o întorsătură neașteptată și amuzantă. Matt a fost căsătorit cu Claire și are o fetiță, Scarllet, cu ea, iar acum o are iubită pe Alex, iar Claire are un nou iubit, pe Patrick. Scarllet are un prieten - iepure imaginar, Posey. Toți cinci, sau șase, decid să facă sărbătorile împreună la Happy Forest. ”Adică... o vacanță cu foștii soți și noii parteneri? Ce fel de oameni fac așa ceva?


Fiecare eveniment, deoarece capitolele sunt doar numerotate,  începe cu un extras din broșura Happy Forest, un fel de preambul al evenimentelor care urmează să se întâmple. Uneori am râs și am apreciat abordarea realistă a situației. Cartea explorează teme precum relațiile complicate, schimbările în familie după divorț și modul în care oamenii încearcă să se adapteze la situații neconvenționale. Eforturile personajelor de a se înțelege reciproc, nu doar de a se tolera, au fost bine transpuse, iar toate subtilitățile răutăților pe care le-au ținut pentru sine au fost evidente. Este scrisă într-un ton comic, oferind cititorilor o privire amuzantă și provocatoare asupra vieții adulților în preajma sărbătorilor.
Am empatizat cu Alex, dar sigur nu aș fi avut răbdarea ei și povestea s-ar fi terminat în seară ”petrecerii”😂, iar Claire mi-a fost antipatică încă de la început, la fel și Matt și Patrick.
Este o carte ok, am râs și pentru asta am notat-o pe Goodreads cu 3 (2,5 steluțe).


marți, 9 ianuarie 2024

O zi de decembrie- Josie Silver

Cartea am primit-o de la Secret Santa și, chiar dacă nu este genul meu, am promis că o voi citi, iar acum revin cu părerea mea personală despre această carte.
Am început anul în afara zonei mele de confort, aceasta fiind prima carte pe care am citit-o în acest an, 2024.

Este o carte de dragoste, apărută la Nemira, în 2018, și are următoarea descriere:

Laurie e convinsă că dragostea la prima vedere e un mit. Dar, într-o zi de decembrie, printr-o ninsoare puternică, zărește din autobuz un bărbat și știe imediat că l-a găsit pe EL.

Convinsă că îi e sortit să-l revadă, își petrece un an de zile căutându-l prin toate cafenelele din Londra. Nu îl găsește, în schimb, îl reîntâlnește la o petrecere de Crăciun, când cea mai bună prietenă i-l prezintă ca pe noul ei iubit, Jack, bărbatul din stația de autobuz.

Cred că am mai spus că nu prefer romanele de dragoste, unul dintre motive ar fi că se exagerează mult prea mult, dar aceată carte, probabil e de vină și perioada în care am citit-o, a fost chiar drăguță. Mi-a plăcut foarte mult sfârșitul.

Inițial, am fost intrigată de perspectiva protagonistei, Laurie, care descoperă că destinul său se leagă de un necunoscut întâlnit într-o zi friguroasă de decembrie, în stația de autobuz. Cu toate acestea, atmosfera cărții se dovedește a fi perfect adaptată pentru sezonul sărbătorilor.

Povestea se desfășoară pe parcursul a zece ani, dar se pare că fiecare altă lună este eclipsată de forța și farmecul aparte al lunilor decembrie. Într-un stil plin de emoție, presărat cu umor pe alocuri, Josie Silver prezintă viața în capitala britanică, subliniind atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă.

Josie Silver abordează abil și latura umană a personajelor, dezvăluind vulnerabilități, pasiuni și secrete. Cititorii vor descoperi conexiuni între personaje și vor explora intriga dinamicii relațiilor care se dezvoltă pe parcursul cărții.

O provocare pentru cititori poate fi alegerea făcută de Jack, care este îndrăgostit de Laurie, de a rămâne cu Sarah, ceea ce poate stârni reacții diferite în privința loialității și adevărului în relații. Această dinamică adaugă o notă de complexitate și conflicte interioare, creând un spațiu de reflecție asupra naturii iubirii și a alegerilor pe care le facem în viață.

”O zi de decembrie” este o carte simplă, comercială, personajele sunt slab construite, dar cu toate acestea mi-a făcut plăcere să o citesc. Nu știu dacă în altă perioadă a anului aș fi simțit la fel, dar, de obicei, atmosfera sărbătorile mă ”înmoaie”😂 și caut povești cu elemente incredibile și dorințe care par a fi în afara oricărui raționament, doresc să simt magia din jur, încărcată de multă multă iubire. I-am acordat 3 steluțe pe goodreads!

Pe curând!💝

duminică, 7 ianuarie 2024

True Spirit 2023 - Film

True Spirit (Spirit Liber) este un film dramă biografic, apărut în 2023, difuzat de Netflix, un film care ar trebui vizionat de copii, dar mai ales de părinți.

Filmul este regizat și adaptat de Sarah Spillane, produs de Debra Martin Chase și de Sunstar Entertainement, este povestea devărată a Jessicăi Watson, bazat pe cartea sa autobiografică. Un film despre curaj, încredere, susținere, despre ambiție, determinare, tineri și visele lor, despre iubire, efort și inteligență.

Sursă foto: IMDB
Jessica Watson este o navigatoare australiană născută pe 18 mai 1993 în Gold Coast, Queensland, Australia. Ceea ce a făcut-o faimoasă în lumea nautică a fost că, la vârsta de 16 ani, a devenit cea mai tânără persoană care a navigat singură în jurul lumii, fără oprire sau asistență.

Călătoria ei extraordinară a început pe 18 octombrie 2009, când a plecat într-o călătorie non-stop în jurul lumii cu iahtul său mic, numit "Ella's Pink Lady". A traversat Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, trecând prin Capul Bunei Speranțe și Capul Horn. Călătoria sa a durat 210 zile, iar ea a revenit în portul Sydney pe 15 mai 2010.

Realizarea lui Jessica Watson a fost remarcabilă, atrăgând atenția la nivel global și aducându-i numeroase premii și recunoașteri. A fost numită "Australian of the Year" în 2011, iar călătoria ei a fost considerată un exemplu de curaj și determinare.

De-a lungul călătoriei sale, Jessica a trebuit să înfrunte condiții meteorologice dificile, să se descurce singură în mijlocul oceanului și să gestioneze toate aspectele legate de navigare și întreținerea iahtului. Realizarea ei a fost o dovadă a forței sale interioare și a dedicării față de visul ei de a naviga în jurul lumii.

După întoarcerea sa acasă, Jessica Watson a continuat să inspire și să încurajeze tinerii să-și urmeze pasiunile și să-și depășească limitele.

Jessica Watson a publicat două cărți, deși suferă de dislexia, care relatează experiența sa de a naviga și călătoria ei în jurul lumii. Prima carte este intitulată "True Spirit". Aceasta oferă cititorilor o perspectivă detaliată asupra călătoriei sale solo și a provocărilor pe care le-a întâmpinat

A doua carte se numește "Indigo Blue" și este o carte pentru copii, care împărtășește povestea aventurilor sale și încurajează tinerii să-și urmeze visele.

Ambele cărți reflectă nu doar realizările sale în domeniul navigației, ci și abilitățile sale de povestitor și modul în care a depășit obstacolele, inclusiv dificultățile inițiale cu dislexia.

Sursă foto: Netflix

Mi-a plăcut foarte mult finalul, când oficialitățile au numit-o eroină, ea le-a răspuns:

Nu sunt erou, sunt o persoană simplă. Nu trebuie să fii cineva special pentru a realiza ceva uimitor. Trebuie doar să ai un vis, să crezi în el și să muncești din greu pentru a-l realiza.

Mi-a plăcut foarte mult filmul și ți-l recomand cu drag!


miercuri, 27 decembrie 2023

Doren un hoț neobișnuit - Cătălin Ioniță

 Zilele trecute am reușit să termin de citit cartea primită ca premiu în luna octombrie, pe care EU mi-am ales-o. Deși volumul nu este imens, am avut dificultăți să o duc până la capăt, căci povestea nu m-a captivat deloc.

Descrierea cărții este următoarea:

Viața lui Doren pare ruptă din povești. Locuiește într-un castel împreună cu tatăl lui și este lipsit de griji. Este, însă, lipsit și de încrederea tatălui care încă îl tratează ca pe un copil, deși are o vârstă respectabilă.

Când află că problemele financiare ale părintelui său îi pot da viața peste cap, Doren nu ezită să se arunce în jungla urbană bucureșteană pentru a încerca să-i dovedească acestuia că este vrednic de numele pe care-l poartă. Îi scapă, însă, cateva aspecte importante: nu știe nimic despre viața de oraș, pentru că a trăit într-un castel rupt de civilizație, iar planul său e imposibil de realizat pe timpul zilei… pentru că e vampir.

Editura StoryCraft promovează doar autori români, iar cartea pe care am ales-o este fantasy-comedie, o lectură ușoară cu o poveste drăgălașă, care pe mine nu a reușit să mă impresioneze. Mi-a luat o lună jumătate să o citesc. 

Despre Cătălin Ioniță nu știu să îți zic nimic, pentru că editura nu oferă informații (alte edituri afisează pe site și câteva informații despre autori). 

Dar să revin la carte: Este vorba de un vampir tânăr care locuiește cu tatăl său într-un castel din inima munților din România. Pentru că nu se maturizase, chiar dacă avea 100 de ani, tatăl lui îl dojenea mereu și parcă era nemulțumit că fiul său nu se maturizează.

Aurul pe care îl foloseau, în locul banilor, în schimbul serviciilor oferite de săteni, era pe terminate, așa că Doren se hotărăște să recupereze aurul pe care banca îl confiscase tatălui său. Este o aventură foarte riscantă, deoarece la tot pasul își pune viața în pericol. Iese din încurcături cu ajutorul prietenului său liliac, Mirel și este ajutat de Ana să-și recupereze trupul rănit. A avut câteva scene amuzante, dar....

Personal i-am acordat trei steluțe, cu o doză de indulgență.

vineri, 15 decembrie 2023

VISUL: Un amestec inedit de comedie și realitate!

Marti, 12 decembrie, a fost premiera filmului românesc VISULo comedie unică și plină de surprize și, bineînțeles, nu puteam să ratez acest eveniment. Îți recomand această comedie tragică, iar mai jos îți voi povesti foarte puțin despre film.

Povestea lui Alex

Eroul principal al filmului, Alex, este un actor al cărui destin pare sortit eșecului, atât în carieră, cât și în viața personală. La teatrul unde lucrează, este distribuit ca dublură și, din cauza preferinței regizorului pentru vedeta de cinema titulară, nu are nicio șansă să-și demonstreze aptitudinile. Viața lui se complică și mai mult când iubita sa, o colegă de promoție, cunoaște succesul într-un rol principal de film, punând relația lor în pericol total.

Intriga filmului explorează interacțiunile dintre teatru și penitenciar, lumea ludică a artei și realitățile relațiilor altfel de dincolo de gratii. Deținuții acceptă să participe la proiectul  Descătușarea prin cultura…, sperând să exploreze o altă lume decât cea a închisorii. Unii visează chiar la o ocazie de evadare, iar consecințele acestei încrucișări neașteptate vor aduce o dinamică captivantă și neprevăzută.

Distribuția impresionantă

Filmul "Visul" aduce laolaltă o distribuție impresionantă, fiecare actor contribuind la atmosfera unică și emotivă a poveștii.

Sursă foto: Inspire Cinema

Nae Alexandru își asumă rolul agentului de penitenciar cu o prezență convingătoare. Se ocupă cu grijă de cauzele și activitățile deținuților, oferind o notă de umor și seriozitate în interpretarea sa. Mai cu râs, mai cu plâns, personajul său își îndeplinește misiunea cu dăruire.

 Saizescu Georgiana, în rolul Carmen, ne oferă o interpretare complexă a unei actrițe aflate la răscruce. În timp ce cariera sa înflorește, viața personală se destramă, oferind o imagine autentică și sensibilă a complexității vieții.

NOSFE (Dumnezeu să-l ierte) dă viață personajului Botișor, un deținut cu pasiune pentru muzică, care își asumă provocarea de a fi actor într-o piesă de teatru. Visul lui este de a-l vede bunica pe scenă și așteaptă acest moment cu speranță, adăugând o notă de sensibilitate și determinare.

Gloria Găitan, în rolul Dianei, ofițer responsabil cu educația deținuților, emană putere și respect. Personalitatea sa puternică și evoluția surprinzătoare în penitenciar aduc un element intrigant în film.

Magdalena Marta Catone impresionează în rolul managerului de teatru. Cu o prezență puternică și abilități competente, adaugă o doză de determinare în echipa sa.

Adrian Nartea aduce la viață personajul lui Bogdan, un actor talentat și iubit de public. Însă, invidia colegilor îl aduce în fața unor provocări neașteptate, dezvăluind o altă fațetă a lumii teatrale.

Serghei Mizil joacă rolul unui deținut popular, iar stimabila Irina Margareta Nistor, pe care o admir foarte mult, a avut un rol cameo.

Dacă este vorba despre visuri..., unul dintre visurile mele s-a împlinit la premiera acestui film: întâlnirea cu doamna Irina Margareta Nistor.

Această distribuție diversă și talentată contribuie la realismul și profunzimea poveștii, aducând la viață personaje memorabile și captivante din filmul "Visul".

Un film pe care trebuie să-l vezi

"Visul" inspirat de o poveste reală, nu este doar o simplă poveste, ci și o explorare captivantă a lumii teatrului și a realităților închisorii. Filmată parțial la Rahova, penitenciarul de maximă securitate, comedia se desfășoară într-un mod plin de umor și ironie, aducând în prim-plan eforturile actorului de a pune în scenă o producție teatrală cu participarea deținuților. 


Cu un mix echilibrat de umor și tristețe, acest film românesc reușește să transmită puterea artei de a aduce speranță în cele mai neașteptate locuri."Visul" rămâne o alegere captivantă pentru iubitorii de comedie, este o experiență cinematografică care te va amuza, emoționa și bucura în egală măsură.

Este cel mai bun film românesc pe care l-am văzut în ultima perioadă și ți-l recomand cu mare drag!


Pe curând!

luni, 20 noiembrie 2023

Pentru faptă răsplată și năpastă pentru năpastă!

 Năpasta de I.L.Caragiale - Teatru

Joi, am fost la teatru la piesa Năpasta, dramă în două acte, de I.L.Caragiale, sala a fost plină, ca de obicei. Biletele le-am cumpărat cu o lună înainte, altfel riscam să nu mai găsesc.

foto din arhiva personală

Premierea absolută a Năpastei a avut loc pe 3 februarie 1890, La Teatrul Național din București (puteți descărca piesa cu autograful lui Caragiale, vechi din 1890, din Biblioteca digitală a Bucureștilor). La Craiova, această piesă, în regia lui Kincses Elemer, este cea mai longevivă din repertoriul Teatrului Național ”Marin Sorescu”.


Distribuția:
Dragomir: Dragoș Măceșanu
Gheorghe: Cătălin Miculeasa
Ion: Adrian Andone
Anca: Costinela Ungureanu
Scenografia: Lia Dogaru
Năpasta sau neîmplinitele iubiri este ultima piesă de teatru a lui Caragiale și singura dramă scrisă de acesta, este despre răzbunarea unei femei, care declanșează emoție și suspans. Personajele din această piesă trăiesc într-o noapte, cât într-o viață, frica punând gaj pe viețile lor. Anca trăiește cu teama că nu-l va putea demasca pe ucigașul soțului ei, Dumitru. Dragomir trăiește cu teama zi de zi să nu-i fie descoperită fapta. Gheorghe își mărturisește dragostea pe care i-o poartă Ancăi și îi este teamă că va fi o dragoste neîmpărtășită.
Ion se teme de dracu, să nu-i ia sufletul!
Este o piesă despre forța iubirii și a dorinței de răzbunare, despre nebunie și moarte.
Îți recomand să mergi să vezi această piesă! Dacă nu ai cum să ajungi în sala de teatru îți las piesa jucată de studenții promoției 2011 ai UOC Facultatea de arte, click aici.

Sursă foto: Teatrul Național Marin Sorescu

foto din arhiva personală

Mi-a plăcut foarte mult cum a jucat Adrian Andone rolul nebunului ocnaș, dar nici ceilalți actori nu au fost mai prejos!
Sursă foto: Teatrul Național Marin Sorescu

Am reușit să fac două fotografii, nu prea reușite, au fost făcute ”pe fugă”. În timpul spectacolului nu este permis folosirea telefoanelor/aparatelor foto pentru a fotografia/filma. Nu știu care va fi următoarea piesă la care voi merge, dar te voi ține la curent.
Tu ai văzut piesa? Cum ți s-a părut?

duminică, 12 noiembrie 2023

REgândește - Surprinzătoarea noutate a vechilor idei - Steven Poole

STEVEN POOLE este autorul cărţilor Unspeak, Trigger Happy şi Who Touched Base in My Thought Shower? Are o rubrică în The Guardian, lucrările sale referitoare la lumea ideilor şi cultură apărând şi în The Wall Street Journal, The Atlantic, The Times Literary Supplement şi în multe alte publicaţii. Este și compozitor de muzică pentru documentare și filme de scurt metraj. A absolvit Universitatea Cambridge, a trăit mulţi ani la Paris şi acum locuieşte în East London.

Cartea despre care astăzi îți voi povesti am primit-o de la Editura Niculescu drept premiu pentru că am participat la toate probele din competiția SuperBlog 2022 și pe această calea le mulțumesc, încă o dată, celor de la Editură.

foto din arhiva personală
 Cartea a apărut la Editura Niculescu în 2018 și este structurată în trei părți: prima parte Teză, a doua Antiteză și a treia Prognoză, toate aceste trei părți formează o colecție de povești, un concept intrigant, care susține și demonstrează că noile idei provin dintr-unele vechi, care atunci când au apărut au eșuat, deoarece au primit statutul de paria pentru că nu aveau toate ”ingredientele” pentru a fi puse în practică și că secretul gândirii ar putea consta, de fapt, în regândire.

Steven Poole oferă foarte multe exemple din multe domenii, cum ar fi: economie, război, filozofie, medicină, tehnologie, etc., această carte o pot numi ”o idee grozavă” dozată cu o porție bună de istorie!

Idei vechi au fost luate în râs de-a lungul secolelor sau ignorate, iar azi dau buzna în avangarda științei și tehnologiei, influențându-ne modul în care ne trăim viețile. Mai jos las câteva idei vechi care au fost regândite:

VIAGRA - a fost gândit, inițial, ca un tratament pentru angina pectorală. Însă, în timpul testelor, probabil știi că orice medicament este testat înainte de a fi dat în uz, bărbații au raportat un efect secundar neobișnuit ne mai vrând să returneze pilulele nefolosite, punându-l pe gânduri pe cercetătorul Chris Wayman de la Pfizer care a început să investigheze care ar putea fi utilizarea alternativă a acestui medicament.
RITALIN - tot un medicament, care ințial a fost gândit drept un antidepresiv, dar astăzi este prescris pentru tratamentul tulburării de deficit de atenție.
HENRY FORD a creat liniile de asamblare ale manufacturării de automobile regândind ideea folosită de abatoarele din Chicago, unde carcasele de vită atârnau pe benzi rulante.
PLASTILINA pe care copilașii din lumea întreagă o folosesc pentru a se juca a fost inventată în 1933 pentru curățarea tapetului și promovată ulterior drept jucărie sub numele de Play-Doh. Este o poveste foarte interesantă pe care o găsești în carte, cum o idee veche a fost regândită, oferindu-i o nouă utilitate produsului.
BACON, în aprilie 1626, în timp ce se plimba cu doctorul Regelui a avut ideea de a păstra carnea în zăpadă, la fel cum o păstrau în sare (pe atunci așa se păstra carnea, în sare). A făcut teste cu o găină îngropată în zăpadă, însă ideea a fost lăsată baltă până la începutul secolului al XX-lea când Clarence Birdseye a redescoperit ideea. După 400 de ani ideea lui Bacon a dat, în sfârșit, roade.
În carte găsești ideea inițială despre venitul de bază universal (”Socotim că ideile care par prea simple sunt naive, pentru că nu iau în calcul toate nuanțele și tonurile de gri din această lume. Dar, uneori, o idee cu adevărat simplă - cum ar fi să le dai pur și simplu bani săracilor - este categoric una foarte bună.”), care se pare că astăzi se încearcă a fi regândită, sau despre suprapopularea planetei sau combaterea sărăciei, când s-au gândit a pune ceva (o substanță) în mâncare pentru a nu ne mai putea reproduce, dar nu au găsit un antidot, pentru că se voia reproducerea doar a celor care puteau oferi copiilor un viitor și o educație bună. 
Mi-a plăcut cartea, este foarte interesantă, mi-am notat foarte multe citate și voi încerca să fac o selecție pentru a nu te plictisi:


”Doar pentru că nu știm cum funcționează un anumit lucru asta nu însemnă că nu funcționează.” 
”Când o idee veche ce părea atât de limpede eronată se dovedește a fi corectă, este posibil să fim siliți să ne regândim perspectiva pe care o avem asupra trecutului - și însăși ideile pe care le avem despre idei.”

”De multe ori, invențiile apar printr-un accident fericit.” 

”Modificarea-cheie pe care Runde a adus-o metodei lui Bacon ia în considerare toate cusururile noastre omenești. În recomandările pe care Bacon le oferă pentru metoda inducției, explică Runde, ”încerci să negi alternativele” - pentru a elimina pe rând fiecare ipoteză până când una singură rămăne valabilă. Dar ”în cazul nostru totul ține de confirmarea alternativelor. Asta am schimbat, asta am întors pe dos.” Nu pleci de la o idee și apoi încerci să demonstrezi că-i falsă, ci faci tot ce poți să arăți că se poate întâmpla în realitate.”

”Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, și ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.” Eclesiastul

”Suspendarea convingerii ne protejează de primejdiile judecătății pripite, o atitudine sceptică fiind mult mai constructivă și mai fertilă.”

”Să identificăm ceea ce știm că nu cunoaștem pentru a ne stimula curiozitatea.” 

”Absența dovezii nu reprezintă o dovadă a absenței, este un adevăr profund și intens.”

”[...] la un moment dat va trebui să trecem orice idee prin filtrul judecății.”

[...] credința este o aroganță, căci neagă eventualitatea unei erori. [...] convingerile sunt de foarte multe ori niște chestiuni foarte primejdioase.”

”Dacă unele idei vechi au de gând să se întoarcă printre noi, trebuie curățate de statutul lor de paria, toate istoriile diabolice care le înconjoară fiind date la o parte. De la bun început, întotdeauna ne va fi de folos să examinăm îndeaproape ce au spus cu adevărat inițiatorii lor fără să plecăm de la premiza că reputația lor de paria este binemeritată. Judecata dreaptă a celor din trecut care au fost defăimați pe nedrept este o cerință etică a regândirii.” 

”Viitorul este deja aici, dar nu e distribuit încă foarte uniform.” William Gibson 

”Jacques Derrida scria în 1993: ”După sfârșitul istoriei, spiritul îți facw apariția revenind, fiind atât un mort care se trezește la viață, cât și o fantomă a cărei așteptată reîntoarcere se repetă iarăși și iarăși.”” 

”Libertatea noastră ar putea să fie doar o idee placebo, dar însăși admiterea acestei realități este pentru unii o eliberare.”

”Poți rezista invaziei unei armate, însă nu și unei idei căreia i-a sosit timpul.” Victor Hugo 

”Dacă oamenii ar putea să învețe din istorie, ce lecții ne-ar mai preda!” Coleridge 

”Multe idei se dezvoltă mai bine când sunt transplantate în altă minte decât dea din care au răsărit.” Oliver Wendell Holmes 

Îți recomand această carte, este foarte bună pentru a-ți îmbogăți cultura generală, iar azi o poți achiziționa cu 9,18 lei (preț fără reducere 39,90 lei) cu ocazia Black Friday de pe site-ul Editurii Niculescu. Menționez că nu fac reclamă editurii și nu am niciun câștig, m-am gândit că dacă ți-am stârnit curiozitatea și-ți dorești cartea să o poți achiziona la un preț modic.

Mai jos poți aculta albumul Night Songs al lui Steven Poole, o călătorie nocturnă de ambianță pian solo:


Înscriu postarea în tabelul găzduit de Suzana cu ”Citate favorite” unde găsești și alte citate interesante.

luni, 28 august 2023

1877: Portretul unei iubiri desăvârșite - Marius Albert Neguț

 Descrierea cărții:

Domnița Ileana de la Rucăr și roșiorul Mihai Anastasescu se îndrăgostesc chiar în pragul Războiului de Independență. Iubirea lor arde etapele, chiar sub ochii vigilenți ai părinților boieri de viță veche și ai unei dădace care le colorează cu melița ei de țărancă hâtră povestea romantică. Ritualuri vechi, modă proaspăt sosită de la Paris, emoții dintotdeauna, jupânese agitate și riscante partide de vânătoare se succed într-un ritm amețitor, creând una dintre cele mai frumoase și simpatice imagini ale unui cuplu sortit să rămână veșnic împreună. Apoi vine războiul, un tăvălug care-i forțează pe cei doi să creeze istorie: el prin curaj pe câmpul de bătălie, ea prin determinare pe frontul de acasă, unde se oferă să fie soră de caritate în spitale. O documentare atentă e prezentă în aceste pagini, străbătute și de personaje reale, ca Principele Carol și Doamna Elisabeta. Zăpada se înroșește dincolo de Dunăre, iar despărțirea celor doi tineri devine din ce în ce mai greu de îndurat, până când, sfidând riscurile, domnița aleargă spre alesul ei. Iar soarta intervine...

O minunată poveste de dragoste și război, cu o întorsătură care ar înmuia inimile fanilor Dianei Gabaldon

1877: Portretul unei iubiri desăvârșite - Marius Albert Neguț
poză din arhiva personală

Ileana și Mihai se îndrăgostesc la prima vedere și hotărăsc să se căsătorească. Războiul de Independență bătea la ușă, așa că Mihai plecă la război la scurt timp după ce se căsătoresc.

Doica Maria deși la început mi s-a părut amuzantă până la final devenise enervantă.
În schimb mi-au plăcut foarte mult poeziile pe care Mihai le scria Ilenei.
Finalul...hmmm...nu știu ce să zic. Nu cred că există o așa dragoste: să te îndrăgostești de la prima privire, apoi căsătorie și să fii gata să si mori pentru persoana de care ești îndrăgostit.
De aceea prefer romanele thriller - horror pentru că sunt mai realiste, cele de dragoste sunt exagerate rău.
În schimb, mi-a plăcut foarte mult Cerberus scrisă de acest autor.
Pentru iubitorii de romane istorice cred că este o carte foarte bună, eu însă nu am rezonat cu ea.
O zi de luni frumoasă și o săptămână productivă să ai!

duminică, 6 august 2023

Băiatul cu pijamale în dungi - John Boyne

 Este povestea băiețelului Bruno care nu înțelege de ce trebuie să se mute din casa lui frumoasă cu 5 etaje din Berlin în casa cu doar 3 etaje de la Out With, fără prieteni, fără niciun copil cu care să se poată juca,fără bunici.


De la fereastra camerei sale vede ceva foarte ciudat pentru el, foarte mulți oameni si copii care sunt îmbrăcați cu pijamale în dungi se află de partea cealaltă a unui gard de sârmă ghimpată care îi despărțea de casa lor. Cum el își dorea să se facă explorator pleacă să cerceteze zona de-a lungul gardului în speranța de a-și găsi un prieten sau pe cineva cu care să se joace.
Își găsește un prieten pe care îl vizitează regulat și căruia îi aduce mancare, însă ascunde acest lucru familiei sale.
Nu mi-a plăcut această carte foarte mult, dar am apreciat mesajul pe care il transmite și finalul care e tulburator.
”Nu provoca răul gândindu-te că e mai dureros decât e în realitate.”

După ce am citit cartea am urmărit și filmul care respectă cât de cât cartea. Nici filmul nu mi-a plăcut foarte mult:

luni, 24 iulie 2023

Cântec de leagăn de la Auschwitz - Mario Escobar

 "A fi mamă înseamnă mai mult decât să-ți crești copiii ; înseamnă să te legi sufletește până când sinele tău e pentru totdeauna contopit cu chipurile lor frumoase și inocente."

Știți că un profesor are capacitatea de a vă face să iubiți sau să urâți o materie? Pe mine în liceu profesorul m-a făcut să urăsc istoria, deși până atunci participasem la olimpiade de istorie. Am ocolit tot ce avea legătura cu istoria, cu războaiele...
De aceea când am citit "Împăratul muștelor" nu am înțeles de ce războiul îl marcase atât de mult pe W. Golding încât să fie convins că nimeni nu se naște inocent, că avem sămânța răului plantată în inimi încă de când ne naștem, iar în condițiile prielnice aceasta începe să germineze.
Apoi când am citit povestea lui Stephen King - "Un elev capabil" mi-am conturat o idee și am înțeles că ororile războiul te pot marca, te pot schimba .
Povestea Helenei Hannemann și a familiei ei în lagărul Birkenau - Auschwitz m-a tulburat, ne arată adevărata față a războiului, a naziștilor și a experimentelor sinistre făcute pe copiii gemeni.
În ciuda a tot, Helen nu și-a pierdut demnitate și umanitatea, făcându-le copiilor din lagăr viața mai suportabilă, în acele condiții inumane în care trăiau, prin activitățile pe care le coordona la creșa și grădinița deschise în lagăr.
"Sărbătoream viața în mijlocul unui cimitir."
O poveste tristă..

Câteva citate din carte:
”Uneori, trebuie să pierdem totul ca să aflăm ce e cel mai important. Când viața ne fură lucrurile fără de care credeam că nu putem trăi și ne lasă goi în fața realității, lucrurile esențiale care au fost întotdeauna invizibile își arată adevărata lor valoare.”

”Mi-am amintit de Portretul lui Dorian Grey de Oscar Wilde. Protagonistul își vinde sufletul diavolului ca să își păstreze tinerețea și frumusețea, dar, deși rămâne atrăgător pe dinafară, de-a lungul timpului, se deteriorează pe interior, ceea ce se vede într-un tablou pe care îl ține încuiat în camera lui. În cele din urmă, tabloul arată portretul unui monstru.”

”Ne ucideau trupurile, dar ne corupeau și sufletele, furând cea mai prețioasă parte a noastră, umanitatea noastră.” 

”... demonii atrag alți demoni.” 

” Sunt în iadul acesta de două luni și am învățat să nu mai am așteptări, să încerc să mă bucur de fiecare zi și să nu mă mai gândesc la ziua de mâine. Sugerez un act de rebeliune. Haideți să sărbătorim Crăciunul!”

”... cea mai bună hrană pentru suflet este speranța.” 

”Existența noastră se sfârșește atunci când nu mai e nimeni în lume capabil să ne iubească.”

”Răul e mult mai mare decât un comportament antisocial sau o deficiență psihologică. Mai presus de orice, e o lipsă de iubire față de sine și față de ceilalți.” 

”Toate ființele umane sunt de neînlocuit, au o valoare infinită  și nimic nu poate înlocui o viață luată. În acea noapte sărbătoream viața, nașterea copilului Iisus, dar mulți copii trebuiau să moară, sacrificați flăcărilor urei și răului. Mi-am lăsat capul în jos și m-am gândit la mesajul din iesle: ”Slavă Domnului din ceruri, și pe pământ pace și bunăvoință între oameni.””

” Când cortina va cădea din nou, Auschwitz-ul va continua să-și scrie povestea de teroare și răutate, dar noi vom fi devenit suflete în purgatoriu, bântuind zidurile castelului lui Hamlet, chiar dacă vom fi incapabili să avertizăm pe cineva despre crimele comise împotriva țiganilor.”

Cronologia lagărului țiganilor din Auschwitz 

1942 - 16 decembrie. Heinrich Hlimmler, comandantul SS al Reich-ului, semnează decretul pentru încarcerarea țiganilor în teritoriul ocupat de naziști și pentru crearea unui lagăr pentru țigani în Auschwitz.

1943 - 1 februarie. Lagărul pentru țigani din Auschwitz se deschide oficial, chiar dacă acolo erau deja țigani închiși pentru infracțiuni de drept comun.
- 26 februarie. Primii țigani sosesc în lagărul de exterminare.
- Martie. Sosesc 33 de transporturi cu 11.339 etnici țigani.
- 23 martie. Aproximativ 1700 de bărbați, femei și copii sunt exterminați după sosirea la Auschwitz pentru a controla răspândirea tifosului.
- Aprilie. Sosesc încă 2.667 de etnici țigani.
- Mai. Dr. Josef Mengele sosește la Auschwitz ca medic al lagărului țiganilor.
- Mai. Alți 2014 prizonieri sosesc în lagărul țiganilor. Se înființează grădinița din lagărul țiganilor.
- 25 mai. Mengele ordonă asasinarea a 507 bărbați și 528 femei pentru a evita o nouă epidemie de tifos.

1944 - 15 aprilie. Aproximativ 884 bărbați și 437 de femei sunt transferați în Buchenwald și Ravensbruck.
- 16 mai. Prizonierii lagărului țiganilor se împotrivesc exterminării lor cu atât de multă forță că încercarea de a-i elimina e oprită.
- 23 mai. Alți 1500 prizonieri sunt transferați în alte lagăre.
- 21 iulie. Ultimii țigani sosesc în lagărul țiganilor.
- 2 august. Aproximativ 1408 prizonieri sunt trimiși în alte lagăre. Restul, 1897 de bărbați, femei și copii sunt uciși în camera de gazare din Birkenau.
- 9 noiembrie. 100 de noi prizonieri țigani sunt transferați în lagărul Natzweiler pentru experimente legate de tifos.

1945 - 27 ianuarie. Sovieticii eliberează cei 7600 de prizonieri rămași în Auschwitz.

1947 - primul proces al Auschwitz-ului, în Cracovia, Polonia. Aproximativ 40 de foști ofițeri SS și soldați sunt condamnați și unii sunt spănzurați.

1963 - Al doilea proces al Auschwitz-ului, în Frankfurt. 22 de naziști sunt judecați și 17 sunt condamnați.
Never Again - Lagărul Auschwitz-Birkenau

** Înscriu postarea în tabelul cu Citate favorite, găzduit de Suzana. 

Zi frumoasă să aveți!

sâmbătă, 22 iulie 2023

Refugiul - Sarah Pearse

Refugiul este continuarea cărții Sanatoriul, care pentru un debut mi s-a părut foarte bună ideea acțiunii. Cartea se termina cu cineva care o urmărește pe Elin, însă în Refugiul nu am aflat cine o urmărea, ori din cauză că mi-am pierdut interesul nu am realizat că a deslușit misterul(?!), ori autoarea a uitat de mister, cine știe!

Descrierea cărții este următoarea:

Continuarea bestsellerului internațional Sanatoriul

Abia așteptau să stea aici!

Un wellness retreat idilic s-a deschis pe o insulă de pe coasta engleză, promițând odihnă și relaxare. Insula, cunoscută localnicilor drept Reaper’s Rock, are un trecut întunecat: a fost cândva terenul unui criminal în serie și se zvonește că ar fi blestemată. 

Acum nu mai pot pleca!

Un cadavru este găsit sub pavilionul de yoga, aparent victima unei căzături tragice. Dar detectiva Elin Warner află curând că femeia nu se număra printre oaspeți. 

Și ar face orice să scape.

Elin descoperă tot mai multe secrete, iar, când o altă persoană se îneacă în timpul unei scufundări, Elin începe să suspecteze că aceste morți nu au, de fapt, nimic accidental. Dar de ce oaspeții acestei stațiuni de lux au devenit țintele unui ucigaș? Elin trebuie să descopere criminalul înainte ca refugiul să se transforme în iad.

„O poveste la fel de înfiorătoare ca insula ce îi slujește drept cadru. Să nu aveți încredere în niciunul dintre protagoniștii Refugiului!“ - Stacy Willingham, autoarea bestsellerului internațional Scânteie în beznă

„Vocea lui Pearse e incredibil de puternică în Refugiul. Suspansul crește și tot crește, atingând un punct culminant incredibil.“ - David Baldacci

„Undeva, unde să te retragi să îți vindeci rănile. Un refugiu. Pare un spațiu în care poți să te simți în siguranță, nu-i așa? Doar că, uneori, răul stă la pândă tocmai în astfel de locuri. Izolare, tensiune, mister – cele trei cuvinte care definesc cel mai bine noul roman al lui Sarah Pearse.“ - Marian Coman, redactor-șef Armada

Continuarea ”bestsellerului” Sanatoriu a fost dezamăgitoare !!! Refugiul este aceeași Mărie, dar cu altă pălărie, însă în Sanatoriu a fost mult mai verosimil motivul pentru care ajutoarele (trupele speciale) întărziau să apară, aici a fost ceva de genul: ”lasă frate că în stațiune avem decât un mort, dar la accidentul ăsta avem 20, aici e de noi, se descurcă ea, Elin!”

Acțiunea se petrece pe o insulă cu o istorie întunecată, ajutoarele întărzie să apară, pe motiv că sunt ocupate cu alt accident, deși pe insulă este liber un criminal și numărul victimelor începe să crească. Elin acționează singură! 

Mi-a plăcut ideea cu Stânca Diavolului (Doamna cu coasa) și istoria insulei, dar nu a fost suficient, pentru că acțiunea a fost lentă cu suspans la minim, personaje slab dezvoltate, intrigi inutile.

Cartea are și greșeli, numele detectivului Steed este încurcat cu numele unui decedat, Seth, etc.

Cartea am cumpărat-o de pe Nemira:, iar pe Goodreads am punctat-o cu 2 steluțe:

Vă doresc o seară frumoasă!

Monte Cassino – Sven Hassel

 ”Începuse să plouă. Ne era frig în ținuta noastră de camuflaj. Priveam spre mănăstirea care semăna cu un pumn amenințător înălțat deasupra capetelor noastre. Era în zori. Deodată, dinspre sud-est, orizontul se aprinse. Cerul exploda. Se vedea ca un șir de furnale înalte. Munții se cutremurau. Valea întreagă tremura de spaimă. [...] Cel mai mare bombardament al istoriei începuse.”

Sven împreună cu camarazii săi ( Joseph Porta, Creutzfeld Micuțul, Locotenentul Frick, Bătrânul Willi Beier, Marlow, Julius Heide , Barcelona, părintele Emmanuel, etc ) sunt trimiși în Italia. Hassel ne povestește despre bătălia din 1943 de la Monte Cassino, despre ororile și suferința războiului. La ordinul generalului Freyberg mănăstirea rămăsese doar o adunătură de ruine. Batalioane și regimente erau nimicite. Grămezi de cadavre. Niciunul nu era teafăr.
Nu m-a atras niciodată istoria și tot ce are legătură cu ea. Deși această carte se citește foarte ușor, este un jurnal al lui Sven din război (relatează și întâmplări care nu se regăsesc prin manualele de istorie), abia am reușit să o duc până la capăt. Dacă nu era pentru activitatea ”ruleta rusească” sigur aș fi abandonat-o.
Războiul, cum zicea preotul Emmanuel, este culmea prostiei omenești. Opera diavolului.
Las și câteva citate din carte:
”Un soldat adevărat trebuie să știe ce este ura. Trebuie să poată ucide un om așa cum ar strivi un purice. Avusesem mulți șefi de companie și comandanți, dar germano-americanul, comandantul Michael Braun, care nu pusese vreodată piciorul într-o școală de ofițieri, ne învăța acest lucru mai bine ca nimeni altcineva.”

”Caporale, urmă el întorcându-se spre Legionar, știi ce este Monte Cassino? Știi că aici se află prima mănăstire a benedictinilor și că în spatele acestor ziduri se află cele mai prețioase relicve ale creștinității? Ai vrea ca o bibliotecă cuprinzând 70.000 de cărți neprețuite să fie dată pradă flăcărilor? O colecție de lucrări pe care benedictienii le-au adunat în decursul a câtorva veacuri. Ca să nu mai vorbesc de tablourile unor pictori celebri, de crucifixuri antice, de bijuteriile vechi de sute de ani.”

”- Uneori e bine ca omul să știe să nu vorbească despre ce a văzut. Moartea venise să vadă muntele sfânt pentru a-și prețui recolta apropiată.”

”- Animalul cel mai stupid de pe pământ rămâne tot omul!”

”Un camarad din Texas, cel care mi-a dăruit jucăria asta, mi-a zis că lumea e plină de calici. Și, dacă n-ai arme secrete pentru a te apăra, o pățești.” 

Am notat-o cu trei steluțe. 

 

 

 

 

Toate reacţ