Cumpără mai deștept, nu mai greu!

  În timpul restricțiilor din timpul pandemiei am făcut cumpărături online și continui să fac și acum. Cumpăr de toate: alimente, îmbrăcămin...

sâmbătă, 31 decembrie 2022

Anul 2022 în cărți !

În anul care mai are puțin și trece nu am reușit să termin maratonul anual la care particip mereu pe grupul literar în care sunt înscrisă, luna noiembrie nu am reușit să o bifez! În schimb, am citit cu 4 cărți mai mult decât setasem ”Reading Challange-ul” pe 2022 de pe GoodReads.

Am citit 3 e-book-uri și am ascultat un audiobook ”Întinderi de diamante”, restul de 36 de cărți au fost în format clasic.
Cele mai multe cărți citite au fost publicate de Editura Nemira, Litera, Humanitas, Trei și alte edituri.
Am citit 4 cărți de Stephen King, unul dintre autorii mei preferați.
Prima recenzie pe care am scris-o în anul 2022 a fost pentru cartea ”Psihokilleri”, notată cu 3 steluțe, iar ultima recenzie a fost pentru ”Eu și Moș Crăciun
Am citit cărțile a 11 autori români, printre care Irina Fieroiu, Amza Pellea, Cynthia Orszag, Alexandru N. Stermin, Horațiu Mălăele, Ion Druță, Iolanda Mirea, George Arion, Liviu Rebreanu, Mircea Cărtărescu, Rodica Ojog Brașoveanu care îmi place foarte foarte mult cum scrie. 
Media steluțelor date este de 3,8.

Colaj realizat cu Photoretrica
Cam acesta a fost anul meu 2022 în cărți! 
Despre anul 2022 nu mai vorbesc, mă uit cu mare speranță și credință la anul 2023!
Să vă aducă Anul Nou multă sănătate și tot ce aveți nevoie!
sursă foto: pixabay


vineri, 30 decembrie 2022

Eu și Moș Crăciun - Matt Haig

Copilului meu interior încă îi plac poveștile, iar seria de povești de Crăciun pentru copii scrisă de Matt Haig este preferata mea. Nu am toată seria, îmi lipsește ”Un băiat numit Crăciun” și ”Spiridușa Adevărului”, am doar jumătate din serie😇, adică ”Fetița care a salvat Crăciunul” și ”Eu și Moș Crăciun”. În schimb am văzut filmul ”Un băiat numit Crăciun” care mi-a plăcut foarte mult, m-a binedispus și m-a transpus în copilărie. Mi-a plăcut foarte tare personajul Spiridușei Adevărului, care apare în cele două povești pe care deja le-am citit, pe cât de sinceră este pe atât amuzantă.
În această poveste Amelia Wishart salvează din nou Crăciunul. Amelia este o fată orfană, care până la vârsta de 11 ani a locuit la Londra împreună cu pisoiul ei, Căpitanul Funingine, apoi este adoptată de Moș Crăciun și Mary - Mama Crăciun - mutându-se în Elfhelm ”un loc magic și, ca să vezi locurile magice, trebuie să crezi în magie.”
 Dacă nu v-ați dat seama deja, locuitorii din Elfhelm sunt elfi, creaturi magice. Amelia trebuia să se intergreze și să meargă la școală, însă școala elfilor era foarte diferită de cea a oamenilor, materiile sunt foarte înșelătoare, de exemplu matematica: doi plus doi, în elfă, fac zăpadă și nu patru ca în matematica oamenilor. Amelia este foarte supărată deoarece nu se pricepe la nicio materie de-a elfilor și dorește să meargă la Școala de Condus Sănii, însă și aici trebuie să îndeplinească niște condiții, dar cu ajutorul lui Moș Crăciun care pune o vorbă bună la Kip, elful care a construit o nouă sanie, Vifor 360, care mergea cu un singur ren și valora 1000 de monede de ciocolată, Amelia are voie să conducă noua sanie
Ei bine...când începe cursa de sănii încep și problemele!
Amelia îl primește pe renul Blitzen să tragă sania Vifor 360 și totul părea că merge de minune, când, de nicăieri, Căpitanul Funingine sare pe spatele lui Blitzen, pe care îl sperie, și în loc să aterizeze acesta zboară peste Dealurile Împădurite - locul care trebuia evitat.
Pentru a-l salva pe Căpitanul Funingine, Amelia taie frâiele saniei și sare și ea pe spatele lui Blitzen, astfel sania cea mai nouă și scumpă a lui Kip se prăbușește.
Reușește să ajungă în Elfhem, în viață, împreună cu pisoiul și renul Blitzen, dar cu sania Vifor 360 foarte rău avariată.
Moș Vodol, elful care ura Crăciunul și fusese mutat pe Strada Foarte Liniștită, deoarece data trecută se aliase cu trolii ca să distrugă Crăciunul, profită de această ocazie și scoate un nou ziar ”Adevărul Zilei”, într-o tipografie secretă, în care scrie despre Amelia că este o criminală, articolul numindu-se ”Dușmanul printre noi”.
Amelia este foarte tristă și se hotărăște să părăsească ținutul elfilor, dar ajungând la Muntele Foarte Înalt se întâlnește cu elful prinzător de scrisori, Pippin, care o convinge să se reîntoarcă, să-l înfrunte pe Moș Vodol, deoarece el bănuia că iar dorește să distrugă Crăciunul. În timpul conversației, Amelia își amintește că a văzut o gaură msterioasă în pământ când sania Vifor 360 s-a prăbușit și se hotărăște să cerceteze, să vadă ce legătura are cu Moș Vodol, dar nu înainte de a o lua cu ea pe Spiridușa Adevărului, ca martoră, deoarece ea era singura care nu putea să mintă și toți o credeau.
M-am întins la povestit și nu vreau să vă dau chiar toate amănuntele, deoarece trebuie să o citiți, bineînțeles dacă vă plac poveștile, dacă nu, asta e, eu o să vă mai spun doar foarte puțin din poveste, finalul va trebui să-l descoperiți singuri!
Amelia și Spiridușa Adevărului descoperă că Moș Vodol se aliase cu nimeni altul decât Iepurașul de Paște pentru a distruge Crăciunul. Mai departe scrie în carte, cum zicea unul dintre profesorii mei!

Cartea are 304 pagini, cu ilustrații alb-negru de Chris Mould, și o puteți achiziționa de pe Nemira, eu le-am achiziționat când a fost oferta 1+1.
Personajele croșetate de mine s-au potrivit nemaipomenit în această poveste, de aceea le-am fotografiat împreună cu această carte: renul -  Blitzen, Moș Crăciun, iepurașul - Iepurașul de Paște! poate ar trebui să încerc să fac și un elf, cine știe?!
O seară frumoasă vă doresc, plină de magie!

Sursa fotografiilor: toate pozele sunt din arhiva personală.

joi, 29 decembrie 2022

Ochii întunericului - Dean Koontz

 

Ochii întunericului este unul dintre cele șase romane pe care le-a scris sub pseudonimul Leigh Nichols, pe care acum nu-l mai folosește.

În carte autorul încearcă să combine mai multe genuri literare: acțiune, suspans, dragoste și un dram de supranatural. Deși nu are intensitate, profunzimea personajelor, subiectul nu este unul complex, acțiunea nu curge cu viteză sufocantă, cartea este bunicică.🤭
Tina Evans își trimite fiul de 12 ani într-o excursie în munții Sierra. Este anunțată că avut loc un tragic accident și toți copiii și cei doi profesori însoțitori au murit. La înmormântare i s-a recomandat să nu deschidă capacul sicriului deoarece Danny, fiul Tinei, era foarte desfigurat.
Deși trecuse un an de la înmormântare Tina nu se putea împăca cu dispariția prematură a fiului său. Începe să primească "semne" care îi indică faptul că fiul său nu a murit. La început pune aceste întâmplări pe seama unora care vor să o necăjească, dar până la urmă se hotărăște să deshumeze trupul fiului său și așa încep adevăratele probleme.
Ideea copilului dispărut și a mamei gata de orice pentru a afla ce i s-a întâmplat cu adevărat băiețelului ei atinge o coardă sensibilă în fiecare dintre noi și cred că de aceea am și notat-o cu 3 steluțe. A fost o lectură ușoară și plăcută.

Carte a fost scrisă/publicată în 1981 și are următoarea descriere:
Un thriller scris în 1981, care pare să fi fost inspirat din realitatea anului 2020. Să fie oare încă o dovadă a faptului că viața reală poate fi mai șocantă decât ficțiunea, sau ceva mai mult decât atât? Citiți și decideți!
 
Tina Evans, o mamă îndurerată de pierderea fiului ei într-un nefericit accident rutier, primește ceea ce par a fi mesaje de pe lumea cealaltă. Însă când o misterioasă agenție federală face tot posibilul pentru a o împiedica să afle adevărul în privința lor, Tina pornește într-o adevărată cruciadă pentru a înțelege ce s-a întâmplat de fapt cu băiețelul ei. Iar adevărul, pe care îl descoperă împreună cu Elliot, un fost agent de informații devenit avocat, într-un laborator secret din munții High Sierra, e mai teribil decât și-ar fi putut imagina ea vreodată. Fiindcă atunci când omul devine armă biologică, cine mai poate fi în siguranță?
 
Dean Koontz s-a născut în 1945 în Pennsylvania și, după ce a lucrat ca profesor de limba engleză și s-a ocupat de copiii defavorizați, și-a împlinit visul de a scrie odată cu primul său roman, publicat în 1968. De atunci a scris mai mult de 105 romane, nuvele și culegeri de povestiri, care au fost traduse în 38 de limbi și au fost publicate în peste 450 de milioane de exemplare.”
 
Cartea o puteți comanda de pe Libris și dacă folosiți codul STUDENTOMNIPASS aveți 20% reducere!

marți, 27 decembrie 2022

De ce iubim femeile - Mircea Cărtărescu


 Cartea conține povestiri scurte, unele dintre ele au fost publicate în diferite reviste înainte de a forma această carte.

Povestirile sunt despre experiențele amoroase și nu numai ale autorului. Mi s-au părut reușite și mi-au plăcut două dintre povestiri: ” Cine sunt eu?” și ”Două feluri de fericire”.
Printre motivele enumerate de ce iubim femeile a fost și ”pentru că poartă un război total și inexplicabil contra gândacilor de bucătărie” și instantaneu în minte mi-a venit o prietenă de pe Facebook care poartă un război cu gândacii de bucătărie și am zâmbit.
Este o lectura agreabilă, dar nu extraordinară. Am cumpărat cartea datorită reclamei, evident nu este cea mai bună carte scrisă de domnul Cărtărescu.
Descrierea cărții este următoarea :
E limpede că și adulții au nevoie de povești. Numai că zânele lor și-au scurtat rochiile, și-au tăiat părul care le ajungea cândva la călcâie și au învățat să fie femei, ceea ce e mult mai complicat și mai periculos decât meseria de zână. Un mănunchi de istorii cu femei așadar, spuse simplu, captivant, de un povestas a cărui viață seamană ca două picături de rouă cu a lui Mircea Cărtărescu. În fiecare poveste e un sâmbure de neobișnuit care stă ascuns în carnea obișnuitului, în "ordinar" o sămânță de extraordinar care da rod epic. Un omagiu (adesea în sensul cel mai concret, erotic, al cuvântului) adus femeilor "pentru ca sunt femei".

Semnul de carte este făcut de mine, am croșetat doi fluturași identici prin tehnica tunisiană pe care i-am cusut și i-am lipit cu silicon (în interior) de un bețișor de lemn de la cafea.

sâmbătă, 24 decembrie 2022

Nașterea Mântuitorului Iisus

sursă foto: google
Mâine, 25 decembrie, după cum știți creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului Iisus, cu această ocazie vă doresc un Crăciun binecuvântat tuturor! Nașterea Domnului Iisus să ne aducă fiecăruia ceea ce ne lipsește!

Și ca să păstrez tradiția o să vă colind cu colidul popular românesc O, ce veste minunată, care este colindul meu preferat!

O, ce veste minunată,
În Betleem ni se-arată
Că a născut Prunc,
Prunc din Duhul Sfânt
Fecioara Maria.

Ca la Betleem Maria,
Savârșind călătoria
În sărac sălaș,
Lâng-acel oraș
Naște pe Mesia.

Pe Fiul cel din vecie,
Ce L-a trimis Tatăl mie
Să se nască și să crească
Să ne mântuiască.

poză din arhiva personală

joi, 22 decembrie 2022

Un prieten nou intrat în gașca lui Moș Crăciun - Ren amigurumi

A început să îmi placă foarte mult să crosetez jucării amigurumi, deși la început mi se părea foarte greu și credeam că mie nu o să-mi iasă niciodată. Așa că am început cu un mic iepuraș, apoi l-am făcut pe Moș Crăciun și m-am gândit că Moșul are nevoie de Rudolf în gașca lui, așa că m-am pus pe treabă.

Sursă foto: arhiva personală

La jucăriile amigurumi cel mai folosit este cercul magic (magic ring), pe care il voi nota cu cm și piciorușul scurt, în engleză single crochet, pe care îl voi nota cu ps. Dacă știm să facem piciorușul scurt vom putea realiza jucăriile, iar prin înmulțirea piciorușelor și scăderea lor dăm formă acestora.

Înmulțirea (increase), pe care o voi nota cu in  - în același ochi de lanț se fac două piciorușe scurte.

Scăderea (decrease), pe care o voi nota cu sc - necesită să croșetăm prin 2 ochiuri odată un singur picioruș.

Materialele pe care le-am folosit pentru a crea renul sunt următoarele: ață crem, maro închis, albă și roșie, 2 nasturi, un ac de cusut, foarfecă și croșetă de 3,5 mm

Am început cu capul și corpul cu ața crem:

R1: în cm am făcut 6 ps

R2: am crescut în fiecare ochi, la finalul rândului vom avea 12 ps (6 ochiuri x 2 ps)

R3: 1 ps, in, 1 ps … repetăm pânâ la finalul rândului când vom avea 18 ps

R4: 2 ps, in, 2 ps … repetăm până la final – 24 ps

R5: 3 ps, in, 3 ps …repetăm pâna la finalul rândului – 30 ps

R6: 4 ps, in, 4 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 36 ps

R7: 5ps, in, 5 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 42 ps

R8: 6ps, in, 6 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 48 ps

R9 – 18: croșetăm 48 ps de jur împrejur

R19: 6 ps, sc, 6 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 42 ps

R20: 5 ps, sc, 5 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 36 ps

R21: 4 ps, sc, 4 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 30 ps

Umplem cu vatelină capul și continuâm să croșetâm următorul rând:

R22: 3 ps, sc, 3 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 24 ps

R23: 2 ps, sc, 2 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 18 ps

R24: continuâm cu gâtul : 2 ps, in,2 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 24 ps

R25: croșetăm 24 ps

R26: 3 ps, in, 3 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 30 ps

R27-31: croșetam 30 ps

R32: 3 ps, sc, 3 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 24 ps

R33: 2ps, sc, 2 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 18 ps

Umplem cu vatelină corpul și continuăm să croșetăm următorul rând

R34: 1 ps, sc, 1 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 12 ps

R35: scădem de 6 ori, la final de rând trebuie să avem 6 ps

Sursă foto: arhiva personală

 

Închidem și apoi începem să facem piciorușele:

R1: începem cu ața maro- facem 6 ps în cm

R2: in x 6  - la final 12ps

R3: 1ps, in, 1 ps…. repetăm pâna la finalul rândului – 18 ps

R4-5: croșetâm 18 ps

R6: sc de 4 ori la rând, croșetăm 10 ps și schimbăm cu ața crem-14ps;

R7: sc de 2 ori la rând, croșetăm 10 ps -12ps

Umplem piciorușul cu vatelină și continuăm să croșetâm următorul rând

R8: 1 ps, sc, 1 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 8 ps

R9 – 10: croșetăm 8 ps

R11: scădem de 4 ori la rând, la final de rând trebuie să avem 4ps. Închidem.

 

Următoarele sunt brațele pe care le începem tot cu ață maro:

R1: în cm croșetăm 8 ps

R2-3: croșetăm 8 ps, schimbăm ața cu cea crem și continuăm cu următorul rând

R4-8: croșetăm 8 ps. Umplem cu vatelină

R9: scădem de 4 ori la rând, la finalul rândului trebuie să avem 4 ps. Închidem.

 

Urmează urechiușele, pe care le-am făcut cu ața crem:

R1: în cm facem 6 ps

R2: 1 ps, in, 1 ps … repetăm pâna la finalul rândului –  9 ps

R3-4: croșetâm 9 ps

R5: 2 ps, in, 2 ps … repetăm pâna la finalul rândului – 12 ps

R6: 3 ps, in, 3 ps… repetăm pâna la finalul rândului – 15 ps

R7-8 croșetăm 15 ps. Închidem.

Împăturim urechiușa în două și coasem la margine, dând forma de ureche.

 

Au mai râmas cornițele de croșetat. Cornițele le-am făcut cu ața maro:

R1: în cm croșetăm 6 ps

R2-4: 6 ps. Apoi închidem. Și începem de le capăt făcând un al doilea corn, repetând cele 4 rânduri.

R5: unim primul corn cu cel de-al doilea croșetând 12 ps (6ps de la primul+ 6 de la al doilea)

R6: sc de 6 ori la rând până rămânem la final cu 6ps

R7-8: 6 ps. Apoi închidem.

Apoi urmează asamblarea.

Sursă foto: arhiva personală

 

Sper că am fost explicită, dacă nu, vă las și un tutorial video (dupa care am lucrat și eu) pe care îl puteți vedea aici.

Sunt foarte încântată de rezultat. Sper să vă placă și vouă.

Renul Rudolf și Moș Crăciun

Moș Crăciun și gașca lui!😄

Fularul renului îl am de la o cană 3D cu șoricel, care mi s-a părut că i se potrivește mai bine renului!

O seară frumoasă de joi vă doresc!

 

 

joi, 15 decembrie 2022

Mănăstirea rusească "Înălțarea Domnului"

 Mănăstire rusească „Înălţarea Domnului” se găseşte în mijlocul unei grădini imense din satul A-Tur de pe Muntele Măslinilor. Tumul înalt al bisericii ruse domină întreg Muntele Măslinilor, devenind astfel punct de referinţă pentru pelerini.Acest aşezământ monahal a luat fiinţă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, între anii 1870-1887, prin efortul celor doi ctitori: Arhimandritul Antonin Kapustin şi Egumenul Partenie. Mai multe informații despre mănăstire găsiți pe doxologia.

La mănăstire locuiesc aproximativ 50 de maici din Rusia, România, Estonia, Australia şi Germania.
Am ajuns în timpul slujbei și am prins clopotele bătând. Doar aici, la această mănăstire bat clopotele așa frumos (puteți asculta clopotele în video de mai sus, este creat cu InShot, iar fotografiile și înregistrarea fac parte din arhiva personală).
Peisajul este mirific cu o mare încărcătură spirituală, locul perfect pentru a te reculege!
În biserică se păstrează numeroase icoane deosebit de frumoase, precum Icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare”, care este cunoscută ca fiind făcătoare de minuni. 
Dacă ajungeți în Israel trebuie să vizitați și acest loc! Nu veți regreta!
O seară frumoasă vă doresc!

luni, 12 decembrie 2022

Mănăstirea Hozeva

 În urmă cu câteva zile m-am întors din pelerinajul din Israel, Țara Sfântă, unde am vizitat locuri năucitoare cu cea mai mare încărcătură spirituală. Am vizitat foarte multe locuri în cele 7 zile petrecute în Israel, în ziua a 6-a am vizitat Mănăstirea Hozeva din Pustiul Hozeva,este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Palestina, care este situată în partea de nord a pârâului El-Kelt (pârâul biblic Cherit).


Încă de pe drum ne-au întâmpinat peisajele mirifice care ne surprindeau, totul în jur emana liniște și pace, totul este ca o lecție de religie trăită pe viu, nu citită.

În biserica mănăstirii Sfântul Gheroghe Hozevitul sunt păstrate moaștele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul.Sfantul Ioan Iacob s-a nascut la 23 iulie 1913, in satul Crainiceni, comuna Horodistea, din fostul judet Dorohoi, intr-o familie de tarani foarte credinciosi, anume Maxim si Ecaterina, fiind singurul copil la parinti. Mai multe despre viața sfântului găsiți aici sau mai multe despre mănăstire găsiți aici.















După cum ați observat în fotografii sunt foarte multe chilii săpate în piatră unde călugării țineau post și se rugau.
Drumul până la mănăstire a fost foarte ușor de făcut (deoarece coboram), dar la întoarcere, abia am urcat până la autocar, dar totul a meritat.
Este un loc foarte frumos și liniștit care îți încarcă sufletul cu energie pozitivă!
Încă nu găsesc cuvintele potrivite pentru a povesti această experiență de neuitat, o adevărată binecuvântare, dar sper că au vorbit fotografiile pentru mine!
Vă doresc o săptămână binecuvântată cu multe realizări!

P.S.: pozele sunt din arhiva personală 

marți, 29 noiembrie 2022

EPONA HORSE LAND

 Epona Horse Land este un centru hipic unde oamenii se apropie de natură și de cai. Se află în comuna Bobicești, județul Olt, la aproximativ 30 km de Craiova.

Poză din arhiva personală

Am descoperit centrul, într-o zi de weekend, nu prea însorită, chiar dăduseră primii fulgi de nea, când sătulă de stat în casă, am hotărât să mergem în împrejurimi să vedem ce locuri putem descoperi. Asta se întâmpla în 2020. În acel an mi-am schimbat și look-ul😅, roșcată de-o viață, am devenit blondină dintr-o dată. Pandemia bat-o vina!

Câinele este singurul lucru care poate repara o ruptură din inima ta frântă.
-Judy Desmond
Când am ajuns la fermă, ne-a luat ceva timp, am întrebat câțiva localnici până să găsim locul, ne-au întâmpinat cei doi ciobănești de serviciu, care erau foarte prietenoși!

M-am echipat și am așteptat să vină căluțul să facem cunoștință! Deși în copilărie, când mergeam la țară la bunici, aveam un cal și o căruță, niciodată nu am călărit, așa că am avut ceva emoții!

Viaţa înseamnă clipe de neuitat. Nu aştepta să apară ele, făureşte-ţi-le tu!

A fost o zi minunată și mi-aduc cu drag aminte de ea și am în plan o nouă vizită la centrul hipic. Din păcate nu-mi mai amintesc numele căluțului! Am făcut cunoștință cu calul, apoi am învățat noțiuni elementare de călărit și nici nu știu cum a trecut o oră! Soțului meu i-a fost frică să călărească, a stat pe margine și mi-a făcut poze!

Pure Love

O oră a costat 60 de lei, dar a meritat! M-am relaxat! Am luat o gură de aer curat, deoarece centrul hipic se află lângă pădure și m-am simțit ca nouă! Mi-am încărcat bateriile pentru săptămâna care urma să înceapă!

Dacă aveți drum prin Olt, chiar vă recomand o oră de călărie! Mai multe informații găsiți pe pagina de Facebook!


Pe curând! Vă doresc o seară frumoasă!

P.S.: Pozele sunt din arhiva personală.