sâmbătă, 27 august 2022

Tangoul se dansează în doi - Iolanda Mirea - recenzie

 

După cum am promis am revenit cu o recenzie după ce am citit aceasta carte. Este o carte care costă prea mult pentru conținutul ei. Reclama frumoasă care i s-a făcut m-a păcălit și am cumpărat-o.

Nici nu știu cum să încep: despre personajul Gilda, care este dealtfel și personajul principal, nu pot spune mare lucru. Ni se spune unde s-a născut, unde a copilărit și că urmează să se căsătorească dar nu se mai căsătorește (sau că e căsătorită sau divorțează) că atât de mult m-a plictisit că nu mai rețin toate detaliile.

Mă așteptam să descopăr povestea Gildei, dar nu a fost așa. Romanul începe cu povestea Gildei și a iubitului ei, dar apoi apar diferite personaje și povestea lor, ca apoi romanul să se încheie tot cu povestea Gildei.

Romanul începe frumos cu povestea Gildei, apoi Gilda își amintește de vecinul de la 10 și autoarea scrie povestea lui, apoi ăsta își amințește de tataie de la țară și autoarea ne povestește și de tataie și așa mai departe ...și printre rânduri o amintește și pe Gilda, apoi  finalul e cu Gilda, iar cititorul rămâne cu întrebarea WTF?, că e și puțin neclar finalul.

Vecinul de la 10 și pe tataie nu-i găsiți în carte, a fost un exemplu dat de mine, pentru că nu-mi mai amintesc personajele, pentru a vă face o idee despre firul narativ al cărții. Gilda se mărită (??-nu-mi mai emintesc exact), se angajează , se mută în Germania și cam atât ...restul sunt poveștile unor personaje neinteresante.

O parte a acțiunii se ptrece în comunism și o parte după căderea comunismului .

Am notat cartea cu 2 steluțe cu indulgență, are câteva chestii inteligente. Autoarea este foarte certăreață, deși nu pare, și ce e ciudat că scrie cititorilor în cazul în care aceștia nu împărtășesc aceași opinii cu dânsa, explicându-le de ce e ”bine” să fim de acord cu ce comentează sau critică dânsa, dând chiar detalii intime despre cei cu care a colaborat sau a avut contracte.

vineri, 26 august 2022

Amândoi-Liviu Rebreanu - recenzie

 Liviu Rebreanu s-a născut pe 27 noiembrie 1885 în comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud și a murit pe 1 septembrie 1944 în localitatea Valea Mare, județul Argeș a fost un romancier, dramaturg și academician român, unul dintre marii scriitori ai secolului al XIX-lea.

Cele mai cunoscute opere sunt ”Ion” și ”Pădurea spânzuraților” care sunt incluse în programa pentru Bacalaureat. Am citit romanul ”Adam și Eva” (încadrat la romane psihologice) care nu mi-a plăcut deloc.După ”Adam și Eva” am zis că nu mai citesc nimic de Rebreanu, dar această carte m-a surprins și mi-a plăcut. 
După titlu nu mi-am dat seama că este vorba de un roman polițist, fiind singurul roman polițist al autorului, scris în anul 1940, ci mă așteptam să fie o poveste de iubire idealizată până la absurd.
În romanul ”Amândoi” judecătorul Dolga se confruntă cu o dublă crimă cum nu a mai văzut Piteștiul. Ilarie și Mița, doi bătrâni bogați și foarte zgârciți, sunt strangulați. Aceștia nu au copii, Ilarie are un frate și o soră cu care nu mai vorbea.
Dolga are o listă de suspecți pe care începe să-i interogheze, dar interogatoriul suspecților îl duce pe o pistă greșită. Deși se bănuia că mobilul crimei este jaful se constată că bătrânii nu au fost jefuiți. În final criminalul se autodenunță, judelui Dolga nevenindu-i să creadă cât de departe de adevăr se îndepărtase.
Criminalul nu am bănuit cine ar fi, dar mi-am dat seama că ascunde ceva când a fost interogat prima dată.
Mobilul crimei ca și crimialul sunt ...nu știu cum să zic.... neașteptate, poate și puțin ieșite din comun. Recomand această carte, este ușor de citit are un singur fir narativ. Am notat-o cu 4 steluțe pe Goodreads.