Brâncuși: O Incursiune în Universalitatea Formelor Pure

 ”Încă nu am avut, până astăzi, niciun fel de artă...

Arta de-abia acum începe!” Constantin Brâncuși

Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale se deschide ca o poartă către lumea remarcabilă a sculptorului Constantin Brâncuși, un artist care a reușit să creeze forme pure, atingând o dimensiune superioară a expresiei artistice. Într-un efort colaborativ remarcabil, expoziția aduce împreună opere excepționale din colecțiile prestigioase ale Muzeului Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alături de contribuții din colecții particulare.

Cine a fost Brâncuși?

Născut în 1876 pe 19 februarie într-un sat românesc din județul Gorj - Hobița, Constantin Brâncuși a devenit un gigant al artei moderne, cu un impact profund asupra sculpturii și a conceptualizării formei artistice. Pornind de la rădăcinile sale rurale, Brâncuși și-a dezvoltat pasiunea pentru sculptură încă din copilărie. În iernile aspre de altădată îi plăcea să modeleze, în zăpada densă și strălucitoare, forme inspirate de imaginația sa bogată de copil. Cu toate că a început în București, dorința de a-și extinde orizonturile artistice l-a adus la Paris (1904-1905) în căutarea unui teren propice pentru a-și manifesta genialitatea.

Opera sa - Forme Pure

Expoziția ilustrează magistral felul în care Brâncuși a reușit să simplifice formele și să evidențieze doar aspectele cele mai importante ale operei sale, eliminând orice elemente care ar fi putut să distragă atenția sau să adauge complexitate inutilă. Operele sale celebre, precum "Le Baiser" (Sărutul) și "L'Oiseau dans l'espace" (Pasărea în spațiu), sunt puncte culminante ale geniului său artistic.

Sărutul este o reprezentare esențială a iubirii, unde formele umane se contopesc într-un dans subtil al liniei și al volumului. Prin eliminarea detaliilor inutile, Brâncuși ajunge la o formă pură, universală, care transcende timpul și spațiul. ”Sărutul seamănă cu o declarație de independență față de Rodin din toate punctele de vedere”, consideră Sidney Geist în cartea sa dedicată celei mai lungi serii din creația lui Brâncuși. Sculptat în piatră în 1907, Sărutul marchează, alături de Cumințenia pământului, decizia radicală a sculptorului de a practica cioplirea fără a trece prin modelaj. Prezentat în 1910 la expoziția societății ”Tinerimea artistică” din București sub titlul Fragment de capitel, Sărutul va fi folosit ca element arhitectural pe care artistul îl va integra în Coloana Sărutului și Poarta Sărutului, instalată la Târgul Jiu (1938). Începând cu anii 1920, Brâncuși desenează acest motiv în coresondența lui de dragoste, folosindu-l ca pe o a doua semnătură.

foto din arhiva personală

foto din arhiva personală

În 1924 participă cu Sărutul, Măiastra, Domnișoara Pogany, O muză și 12 fotografii la prima expoziție de artă contemporană din țară, organizată de revista de avangardă românească Contimporanul, care îi va consacra un nr special în 1925.

Foto credit: Gabi Rădoi, colaj realizat cu PhotoRetrica

"Pasărea în spațiu" explorează dimensiunea mișcării și a libertății. Sculptura abstractă a unei păsări în zbor exprimă o grație uluitoare și o energie vitală, demonstrând ilustrând priceperea sa în arta echilibrului și a formei.

Colaj realizat cu PhotoRetrica

Măiastra este prima sculptură pe tema Păsărilor, pe care Brâncuși o va dezvolta timp de treizeci de ani și care va alimenta o îndelungă și bogată serie. Pasărea miraculoasă ce se transformă în prințesă, din poveștile populare românești, este reprezentată de Brâncuși cu pieptul umflat, din care iese cântecul care farmecă și care-i justifică numele.

Șlefuind această Pasăre, artistul ajunge la o formă alungită, asemănătoare unei navete spațiale, țintuită la sol printr-un minuscul punct de contact, într-o tensiune maximă, gata în orice moment să se desprindă de pământ. Rezultat al unei îndelungi munci de simplificare, care a dat naștere la peste 30 de versiuni, ea a intrat în imaginarul publicului cu titlul de Pasărea în văzduh.

Noutatea acestei forme a stărnit dezbaterea care a animat procesul deschis de Brâncuși împotriva autorităților vamale americane în 1926, când opera trebuia inclusă în expoziția sa personală de la Galeria Brummer din New York. În 1928 câștigă procesul cu biroul vamal american, marcând victoria artei moderne.

foto din arhiva personală

Mi-a plăcut foarte mult cum este prezentată opera lui Brâncuși. Opera lui Brâncuși este sublimată într-un mod extraordinar prin alegerea fundalului negru și iluminarea atentă a reflectoarelor, care se concentrează doar asupra operelor de artă. Fondul întunecat oferă un cadru perfect pentru a evidenția sculpturile și captează atenția privitorului, creând un contrast puternic și oferind o experiență vizuală cu adevărat remarcabilă. Reflectoarele aduc în prim-plan detaliile subtile ale lucrărilor, lăsând umbrele și luminile să danseze pe suprafețele lor, dezvăluind profunzimea și complexitatea sculpturilor lui Brâncuși într-un mod extraordinar. Acest aranjament vizual subliniază cu eleganță geniul artistului și contribuția sa la lumea artei moderne.

Expoziția este și o șansă unică de a vedea lucrările lui Brâncuși pe viu, în forma lor pură, și nu prin intermediul dispozitivelor digitale personale și poate fi vizitată până pe 28.01.2024.

Mai multe fotografii de la expoziție puteți vedea în albumul meu de pe Facebook.

Mulțumiri Art Encounters

Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc organizatorilor Art Encounters pentru generozitatea de a ne oferi oportunitatea de a explora această expoziție fascinantă. Invitațiile primite nu doar că ne-au deschis ușile către universul artistic al lui Brâncuși, dar ne-au oferit șansa de a înțelege mai bine influența și contribuția sa la evoluția artei.

Foto realizată de Gabi Rădoi - o parte din bloggerii olteni
din ASBO

În concluzie, expoziția "Brâncuși: surse românești și perspective universale" nu doar sărbătorește moștenirea acestui maestru al formelor pure, ci și ne invită să explorăm și să înțelegem profunzimea și universalitatea operei sale, o călătorie captivantă în lumea sculpturii moderne.

foto din arhiva personală

Pe curând!

Eveniment Colocviile Scrisul Românesc ediția a XVII-a

Sursă foto: Scrisul Românesc

 ”Scrisul Românesc” este o fundație și editura, dar și revistă, care are ca obiectiv promovarea culturii naționale cât și locale. 

Editura, pe lângă romane și opere literare, publică  și volume de critică literală, lucrări științifice și materiale didactice din sectorul universitar.

Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondată în 1927, de către criticul literar Dumitru Tomescu, şi tipărită de editura cu titlul omonim, până în 1928. Devine încă de la început o publicaţie culturală interbelică importantă, alături de „Ramuri“ şi alte reviste din perimetrul Olteniei. 

Seria a doua a revistei a apărut în ianuarie 2003, din iniţiativa prof. univ. Florea Firan, redactor-şef al publicaţiei şi în prezent. Apariţia revistei este lunară, 32 pag., 1-2,31-32 color, format 42x30 cm.Revista cuprinde rubrici permanente în care se regăsesc poezia, proza, critica şi istoria literară, cronici şi recenzii de cărţi, literatură străină, o pagină de inedite, articole pe teme de educaţie şi cultură, şi arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în ţară şi în străinătate (cu permanenţă din New York, Paris), prezentare de cărţi şi reviste. Mai multe despre revista găsiți chiar pe site-ul revistei http://www.revistascrisulromanesc.ro, tot de aici o puteți descărca în format pdf, gratuit.

Vineri 28 octombrie 2022, la ora 12:00, spectaculoasa Sală a Oglinzilor din Muzeul de Artă (Un tur virtual al muzeului îl puteți face dând click chiar aici ), Craiova, va găzdui evenimentul Colocviile Scrisul Românesc, care a ajuns la ediția cu numărul 17.

Primul punct cuprins în program va fi sesiunea de comunicări științifice ”Manipularea informației în mass-media”, iar momentele literal artistice vor fi susținute de actorul Emil Boroghină și Filarmonica Oltenia - Craiova String Quartet.

Vor fi invitați speciali scriitori din New York, tot în cadrul evenimentului se va lansa numărul special 10/2022 al revistei ” Scrisul Românesc” și volum ”Presa culturală între tradiție și reformare”. Pe parcursul evenimentului va fi expoziție de cărți și reviste și lansări de carte de unde participanții au ocazia să își pot îmbogățească colecțiile personale cu noutățile editoriale.

Sala Oglinzilor, poză din arhiva personală

Sala Oglinzilor, Muzeul de Artă, Craiova-poză din arhiva personală

Evenimentul este public cu intrare liberă unde pot participa toate persoanele care apreciază cultura. 

Abia aștept să merg la eveniment. Obișnuiți să mergeți la lansări de carte? Voi la ce evenimente ați participat recent sau veți participa?