Churros - Gustul tradițional spaniol și experiența mea culinară

Ce sunt churros?

Churros sunt un fel de gogoși, un dulce tradițional din bucătăria spaniolă, realizat din aluat simplu, prăjit în ulei și servit, de regulă, fierbinte. Aluatul de bază conține apă, făină și sare. Nu este dospit. După prăjire, churros sunt crocante la exterior și moi la interior.

În Spania, churros nu sunt considerate un desert elaborat, ci mai degrabă o gustare populară, consumată frecvent dimineața sau seara, alături de ciocolată caldă densă (chocolate a la taza). 

Churros am mâncat prima dată în România, cred că la EStrada Food Festivals, și mi-au plăcut foarte mult, am luat o porție cu sos de ciocolată. Când am fost în concediu în Palma de Mallorca, dimineața, la micul dejun ne erau serviți churros cu diverse sosuri și dulcețuri, așa că a fost musai să îi încerc. Au fost mult mai gustoși decât cei încercați în România. Preferații mei au rămas cei cu zahăr și scorțișoară.

Originea exactă a churros nu este documentată riguros. Există două ipoteze principale:

• O ipoteză susține că au fost inventate de păstorii spanioli, care aveau nevoie de un preparat simplu, ușor de gătit în aer liber, fără cuptor.
• O altă ipoteză le leagă de un aluat prăjit adus în Europa de navigatorii portughezi din Asia, inspirat de preparate similare din China (youtiao). Această legătură este menționată în surse culinare moderne, dar nu este demonstrată definitiv.

Cert este că churros sunt atestați în Spania cel târziu în secolul al XIX-lea și s-au răspândit rapid în America Latină în perioada colonială.

Curiozități despre churros

• Forma stelată nu este decorativă. Ajută la prăjirea uniformă și previne crăparea aluatului.
• Rețeta tradițională spaniolă nu conține ouă și nici zahăr în aluat.
• În Spania, churros se fac adesea foarte lungi și se taie cu foarfeca direct în ulei.
• În America Latină există variante umplute (cu dulce de leche sau ciocolată), dar acestea nu sunt considerate tradiționale în Spania.
• Textura corectă este mai degrabă crocantă decât pufoasă. Varianta foarte moale vine din adaptări moderne, apropiate de aluatul choux.

Churros în bucătăria mea: încercări și greșeli

Pentru că mi-au plăcut foarte mult, am încercat să fac după rețeta postată de Chef Ștefan Popescu, însă ceva am făcut greșit pentru că nu mi-au ieșit, s-au împrăștiat prin tigaie.

De data aceasta am încercat o rețetă cu ou, postată de Gina Bradea, pe care, bineînțeles, că am adaptat-o, dar au ieșit foarte gustoase.

Așadar, în continuare îți voi spune cum le-am preparat și ce am folosit.

Ingrediente:

- 300 g făină;
- 350 ml apă;
- o lingură de zahăr;
- o lingură de untură (nu am avut unt);
- 2 ouă;
- un pliculeț de zahăr vanilat;
- puțină esență de vanilie;
- un praf de sare.

Am pus apa la fiert, am adăugat zahărul, zahărul vanilat, sarea și untura. Când a început să fiarbă am oprit focul și am adăugat făina și am amestecat bine.

După ce s-a răcit aluatul, am adaugat ouăle și am amestecat bine. Am pus aluatul într-un poș de patiserie, însă nu am avut formă stelată, de aceea au și crăpat la prăjit. Le-am prăjit în mult ulei, le-am rumenit bine pe ambele părți și le-am scos pe șervețele absorbante și după ce s-au mai răcit le-am dat prin zahăr amestecat cu scorțișoară.

Au ieșit perfecte, crocante la exterior și moi la interior. Data viitoare o să mai încerc rețeta fără ou, sper să-mi iasă.

Tu ai mâncat churros? Ți-au plăcut?
Pe curând!