Empatia în era AI

 În era AI, conectivitatea tehnologică a crescut exponențial, în timp ce conectivitatea socială a suferit un declin;  paradoxal, mulți oameni se simt mai singuri, mai neînțeleși și mai puțin ascultați. Cartea care ar trebui să nu lipsească din bibliotecile contemporane, este aceea care răspunde direct acestei contradicții. Propunerea mea de titlu este „Empatia în era AI” — o carte care va fi publicată de Editura NICULESCU care să combine cercetarea științifică recentă, relatările personale și instrumente practice pentru reconstrucția empatiei într-o eră digitală.

De ce avem nevoie de această carte

Povesteam acum ceva timp cum am asistat la o scenă care m-a marcat — bătrânica grăbită care a căzut aproape în mijlocul drumului și nimeni nu a reacționat, parca era invizibilă. Iar datele științifice confirmă aceată realitate îngrijorătoare: empatia nu e o trăsătură fixă, ea se poate dezvolta sau diminua în funcție de mediul social, tehnologic și cultural. O meta-analiză care a comparat cohorte de studenți americani între 1979–2009 arată scăderi substanțiale în două componente cheie ale empatiei: grija empatică a scăzut cu aproximativ 48%, iar adoptarea perspectivei altuia cu aproximativ 34% — un declin mediatizat la nivel de ~40% în termeni generali. Această tendință s-a accentuat după anul 2000, ceea ce ridică întrebarea: ce schimbări sociale și tehnologice au contribuit la acest recul?

Image by PublicDomainPictures from Pixabay

Empatia este prezentată ca antidot al narcisismului. Pentru a o dezvolta trebuie să ne îmbunătțim abilitatea de a asculta, pentru că atunci când suntem ascultați cu adevărat ne calmăm, ne dă acea siguranță că nu suntem singuri. De aceea mulți ajung să se confeseze Inteligenței Artificiale, deoarece oamenii nu mai au timp să-și asculte semenii, să empatizeze. O lume care se transformă: oameni care devin roboti și Ai care se umanizează, empatia se diminuează deoarece nu mai știm cum să ascultăm, în plus ascultarea este un exercițiu pentru  memorie.

Empatia are multe beneficii: reduce stresul; ne ajută să construim relații sociale durabile și de calitate; să ne reglăm emoțiile; să comunicăm mai bine.

Cumva empatia ne modelează propria identitate.

Iar cercetările recente confirmă această schimbare de paradigmă: tot mai mulți oameni aleg să se destăinuie inteligenței artificiale tocmai pentru că ea „ascultă” fără să judece. Într-un studiu experimental realizat în 2024 de Tilburg University — Digital Confessions — participanții au oferit niveluri de confesiune similare atunci când vorbeau cu un chatbot sau cu o persoană reală, însă teama de a fi evaluați negativ era semnificativ mai mică în fața AI-ului. Cu alte cuvinte, oamenii tind să se simtă mai în siguranță emoțional în dialog cu o entitate care nu critică, nu întrerupe și nu grăbește conversația.

Analize realizate în perioada 2024–2025 pe platforme în care utilizatorii vorbesc frecvent cu agenți conversaționali — inclusiv servicii de tip companion precum Character.AI — arată același fenomen: cei care mențin discuții personale constante cu AI ajung să perceapă sistemul ca fiind „empatic”, în timp ce atașamentul față de el crește. În anumite situații, acest tipar poate veni și cu riscuri pentru bunăstarea psihologică: oamenii pot confunda disponibilitatea permanentă a AI-ului cu o formă reală de sprijin emoțional, ceea ce poate accentua singurătatea sau izolarea de relațiile umane autentice.

sursă foto: Editura NICULESCU

Pentru a înțelege mai bine cum mediul digital influențează comportamentul uman și empatia, recomand cartea The Cyber Effect. Psihologia comportamentului uman în mediul online – disponibilă în format tipărit, e-book sau audiobook.

Ce va conține cartea

„Empatia în era AI” va fi structurată în trei părți, fiecare menită să explice, să convingă și să ofere instrumente practice pentru dezvoltarea empatiei, bazate pe date verificabile și exemple reale.

Va fi o sinteză clară și accesibilă a realității contemporane: scăderea empatiei în rândul tinerilor, singurătatea post-pandemie, și modul în care oamenii folosesc chatboți sau agenți conversaționali pentru sprijin emoțional. Capitolul va arăta cum aceste fenomene afectează relațiile umane, va explica impactul lipsei empatiei asupra sănătății psihice și sociale și va oferi cititorului cifre și exemple care să ilustreze clar pericolul unei lumi fără empatie.

Va analiza cum mediul social, tehnologic și cultural influențează felul în care se manifestă empatia. De la supraîncărcarea informațională și multitasking, la comunicarea digitală superficială și efectul anonimatului, cititorul va înțelege cum acești factori reduc capacitatea de a asculta și calitatea relațiilor dintre oameni. De asemenea, va explica cum interacțiunea cu AI poate crea o falsa senzația de empatie și ce riscuri comportă acest pattern pentru bunăstarea emoțională.

Iar ultima parte va fi un fel de caiet de exerciții. Fără a folosi jargon științific complicat, cititorul va găsi exerciții pentru îmbunătățirea ascultării active, de a vedea lucrurile din perspectiva celuilalt și reglarea emoțiilor, recomandări pentru reducerea consumului pasiv de social media și sugestii pentru a construi relații durabile. Capitolul va include, de asemenea, strategii pentru interacțiunea cu AI în mod responsabil — când și cum să folosim tehnologia fără a ne înlocui conexiunile umane — și idei pentru profesori, părinți și specialiști care vor să cultive empatia în comunitățile lor.

Image by Mohamed Hassan from Pixabay

Ce aduce nou această carte

Deși există cărți despre empatie, propunerea aceasta este distinctă prin:

• Actualitatea datelor: va include studii și statistici din 2011–2025 privind declinul empatiei și schimbările comportamentale legate de AI.
• Focalizarea asupra intersecției empatie–tehnologie: foarte puține volume tratează cum AI modifică dinamica confesiunilor și sprijinului emoțional.
• Instrumente practice validate: nu doar teorie, ci exerciții care pot fi folosite în cadrul lecțiilor școlare, programelor de instruire în spitale sau companii și în viața de zi cu zi, pentru a dezvolta empatia acasă sau la serviciu.
• Context românesc: pe lângă studii internaționale, cartea prezintă date și exemple din România, din sănătate și educație, astfel încât recomandările să fie aplicabile și potrivite contextului nostru cultural și social.

De ce ar trebui citită

Pentru că empatia e o competență socială pe care o putem regăsi și reantrena: profesori, părinți, cadre medicale, manageri, dezvoltatori de produs și cititorii obișnuiți au nevoie de ghiduri practice, fundamentate științific, care să îi ajute să navigheze relațiile din era digitală. Cartea propusă oferă exact acea punte: date verificabile, diagnostic clar și pași concreți.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2025!

***Surse:

• Konrath, S. H., O’Brien, E. H., & Hsing, C. (2011). Changes in dispositional empathy in American college students over time: a meta‑analysis. https://sites.google.com/site/empathytraininglitreview/training-papers/konrath-2011
• Croes, E. A. J., Antheunis, M. L., van der Lee, C., & de Wit, J. M. S. (2024). Digital Confessions: The Willingness to Disclose Intimate Information to a Chatbot. Tilburg University.  https://academic.oup.com/iwc/article/36/5/279/7692197
• Pew Research Center (2023–2024). Loneliness and Well-Being among Young Adults. https://www.pewresearch.org/social-trends/2025/01/16/men-women-and-social-connections/
• Fang, C. M., Liu, A. R. și colab. (2025) — How AI and Human Behaviors Shape Psychosocial Effects of Chatbot Use. https://arxiv.org/abs/2503.17473