Zâna cea bună - DIY

 Ce poți face dintr-o carte veche sau catalog? Data trecută, ți-am arătat cum am realizat o vază de flori dintr-un catalog de produse cosmetice și am zis că următorul proiect va fi o vrăjitoare. Între timp m-am răzgândit și-am făcut o zână bună!

De data aceasta, mi-am călcat pe suflet, și-am folosit o carte, mai exact un dicționar de calculatoare, din 1999. Pe lângă acesta am mai folosit:

- bila de la roll-on (capul);

- un con dintr-un carton de ouă (pălăria);

- o formă de hârtie pentru brioșă cu inimioare (bluză);

- o bucată de voal dintr-o rochie veche de mireasă (mânecile și trena);

- 3 trandafiri:

- două mărgele, cam vechi - pentru mâini;

- o bucățică de dantelă albă rămasă de la proiecte mai vechi;

- un ciucure auriu (nu mai știu de la ce este);

- un mărțișor auriu;

- bandă decorativă argintie;

- un marker negru (am desenat ochii și gura);

- o coală de hârtie veche (brațele);

- sfoară;

- silicon la cald pentru lipit.

Prima dată am început cu trupul zânei, deoarece dicționarul avea în jur de 240 de pagini, a durat puțin până am împăturit paginile. Pagina am împăturit-o în trei: împăturește colțul din dreapta sus în jos, astfel încât să formezi un triunghi mare, cu latura oblică pe diagonală (colțul din dreapta sus trebuie să atingă marginea stângă a foii.); după ce ai obținut triunghiul, partea de jos a foii (cea care rămâne dreptunghiulară) se pliază în sus, peste marginea triunghiului (aduci partea de jos în sus, la baza triunghiului.); iei colțul din dreapta jos al triunghiului și îl pliezi înspre linia de mijloc (să atingă marginea stângă a foii). Și așa procedezi cu toate paginile cărții/catalogului. Las și un colaj cu modul de împăturire, în cazul în care nu am fost prea explicită:

După ce am terminat cu trupul zânei, m-am ocupat de cap. Am tăiat un con dintr-un carton de ouă, pe care l-am înfășurat în sfoară. În vârf i-am pus ciucurele auriu, apoi în interior am lipit bila de la roll on. Cu un marker negru am desenat ochii și gura. Pe marginea pălării am lipit banda decorativă argintie, iar pe partea din față am lipit un mărțișor auriu.

În continuare, m-am ocupat de îmbrăcăminte. Am decupat interiorul unei forme de brioșe, în acest stadiu arată ca o fustă creață. Am ajustat forma în așa fel încât să se potrivească cu partea de sus a zânei. În interiorul formei de brioșă am lipit voal dintr-o rochie veche de mireasă, să pară ca o trenă. I-am pus la gât o bucată de dantelă albă, ca un guler, deoarece se vedea urât partea de la gât până la bluză.

Brațele le-am făcut dintr-o coală de hârtie - am rulat pur și simplu hârtia, apoi la capete am lipit mărgele albe care reprezintă mâinile. Tot din voalul de mireasă am făcut niște mâneci bufante pe care le-am lipit de brațe. Brațele le-am lipit în interiorul dantelei de la gât. 

După ce am terminat, mi se părea că lipsește ceva. Așa că mă tot gândeam ce să adaug: o baghetă magică? Nu prea aveam idee din ce să o fac. Am mai făcut o floare din frunze uscate, pe care voiam să i-o pun în brațe, să fie Zâna Toamnă. Dar parcă îi lipsea pata de culoare!

Așa că am renunțat și la această idee. Apoi m-am gândit să fac niște flori din hârtie, dar mi se părea că nu se potrivesc. Chiar nu știam ce aș putea să fac și rămăsesem fără idei. Și, dintr-o dată, mi-am adus aminte că am cumpărat cu mult timp în urmă, de pe Temu, niște trandafirași roșii. Am lipit trei ca un fel de buchet și ...mi s-a părut că asta era pata de culoare care lipsea.

Ce am greșit în tot acest proces a fost că am folosit și coperta care era cumva plastifiată și la spate nu mai sunt uniforme paginile, cum sunt în față. Am încercat să repar, însă rămân la concluzia, chiar dacă nu e chiar așa de vizibil, că trebuia să îndepărtez coperțile.

Oricum, îmi place foarte mult cum a ieșit și sper să te inspire și pe tine să dai viață unei cărți vechi/catalog.

Ce mai poți face din cărți vechi? Cum le poți recicla? Tu ce idei ai pus în practică?

Alte idei creative:

- Bufniță;🦉

- Vază de flori; 🎕

Idei creative: Vază de flori din materiale reciclate

 Toamna aceasta a venit cu multă inspirație, o toamnă bogată, cum îi stă bine!

Acum ceva timp am văzut un video, pe Facebook, cred, în care erau prezentate idei de reciclare a cărților vechi și, în weekend, am adaptat una dintre ele în stil propriu. Cum pe mine nu mă lasă inima să transform o carte în altceva decât e ea destinată, am ales să reciclez un catalog de produse cosmetice.

Pentru a crea această vază de flori am avut nevoie de:

- un catalog (sau o carte);
- sfoară;

- frunze uscate;

- culori acrilice;

- silicon la cald pentru lipit.

Este foarte ușor de ralizat, însă trebuie să ai multă răbdare, pentru că durează puțin până împăturești toate paginile catalogului/cărții. Catalogul meu a avut în jur de 200 pagini, însă cu cât are mai multe pagini, cu atât iese mai bine vaza. Mie îmi place rezultatul foarte mult, i-am găsit deja și locul.

După ce am terminat de împăturit paginile, m-am ocupat de coperți. Fiind un catalog, acesta nu are coperțile tari, așa că le-am întărit cu un carton, pe care l-am lipit cu silicon la cald.

Am croșetat un lanț simplu din sfoară pe care l-am lipit la ”gâtul” vazei. Mi s-a părut prea simplă, așa că am mers repede în curte și am cules câteva frunze galbene de vișin și nuc, care se scuturaseră din pomi, și am făcut o floare printr-o metodă care, sincer, nu știu cum se numește, dar am explicat-o în această postare, doar că am folosit frunze în loc de hârtie. Am lipit pe spatele florii un carton ca să-mi fie ușor să o lipesc de șnurul făcut din sfoară. Și asta a fost tot! Simplu, nu?

Am pictat coperțile cu acril de culoare galben ocru, care se potrivește perfect cu floarea mea din frunze uscate. Inițial, aveam de gând să mai dau un strat de culoare pentru uniformizare, dar arată mult mai bine așa, deoarece se potrivește cu vaza: paginile catalogului sunt colorate, dacă era o carte alb-negru, atunci trebuia o culoare uniformă.

După ce am terminat vaza, am constatat că nu aveam flori potrivite pentru ea. Aveam flori prea mici, iar frunze să fac flori mai mari nu mai aveam, deoarece făcusem curat în curte. Atunci mi-am amintit că am niște trandafiri de săpun, pe care i-am primit cadou cu ani în urmă, și niște trandafiri artificiali pe care și-i prindea fiica mea în păr când mergea la spectacolele de dans popular.

M-am dus repede în curte și am luat câteva crenguțe uscate de salcie din care am făcut tulpinile trandafirilor de săpun. Ceilalți doi trandafiri i-am pus la bază, făcându-le codițe mici dintr-o agrafă de birou.

Și așa, din paginile unui catalog și câteva frunze găsite prin curte, am creat o vază care îmi aduce bucurie de fiecare dată când o privesc. Cine ar fi crezut că un simplu catalog poate prinde viață în felul acesta?

Tot dintr-un catalog am realizat în trecut o bufniță, iar în curând voi crea o mică vrăjitoare.

Pe curând!🥀

Dintr-o doză de bere, o idee de pus în ramă

 Nu toate amintirile se păstrează sub formă de fotografii sau magneți de frigider. Unele ajung, mai surprinzător, să fie transformate în tablouri. Așa s-a întâmplat cu o bere fără alcool cumpărată la Zilele Craiovei, într-o zi cu soare, muzică și poftă de mâncare bună. Mi-am comandat un pui cu mozzarella, iar pentru că îmi place să asociez mâncarea cu o băutură pe măsură, aș fi asociat-o cu un vin bun. Vin nu aveam cum să servesc, deoarece eram șofer. Așa că am ales o bere fără alcool: Birra Moretti Zero. Eu sunt băutoare de vin, dar uneori trebuie să faci compromisuri.

Mi-a plăcut foarte mult imaginea de pe doza de bere și am ales să o păstrez. Domnul acela mustăcios care ține halba de parcă-i trofeul vieții are așa un aer vintage. Oare mă înșel? Am luat-o acasă, convinsă că o pot transforma în ceva sau, dacă nu, pur și simplu decupam imaginea și o păstram ca atare. Și am făcut exact asta: un mic tablou reciclat, 100% handmade, cu drag și ceva silicon la cald.

Nu am avut niciun plan, nicio schiță. Am folosit pentru ramă cutia de la niște praline, pe care am decorat-o cu cheițe de aluminiu de la doze, am adăugat câteva detalii aurii (pioneze😂) și o etichetă care spune exact ce simt: „Handmade with love”. Tabloul a prins viață ușor, fără schiță, fără planuri mari. A fost o joacă intuitivă, o bucățică de timp petrecută doar cu mine, cu mâinile ocupate și mintea eliberată de gândurile negative.

Încă nu i-am găsit un loc, acum stă la mine pe birou și îmi aduce aminte de o zi frumoasă, de un compromis simpatic și de faptul că putem găsi frumusețe chiar și în cele mai banale lucruri. Nu știu dacă se încadrează în vreo definiție a artei, dar pentru mine înseamnă creativitate și joc. Și, sincer, îmi place la nebunie.

Ce părere ai de tabloul meu? Îți place?

DIY de weekend: un spiriduș simpatic din materiale naturale

Zilele Craiovei au avut loc în weekendul care tocmai a trecut. Centrul orașului, dar nu numai s-a umplut de oameni, concerte și evenimente. A fost multă agitație, așa că am ales să mă retrag din forfotă și să petrec sfârșitul de săptămână acasă, în familie. Totuși, nu am ratat spectacolul aviatic. Am văzut spectacolul, dar nu am mers pe aeroport unde a avut loc, deoarece a fost foarte, foarte multă lume. Am fost într-o zona de agrement la granița dintre Pielești și Craiova, chiar pe lângă trece pista de aterizare și am admirat spectacolul în liniște. A mai fost în zonă doar un fotograf împreună cu prietena lui.

Acasă am făcut carne și mici pe grătar și am scos ”de la naftalină” o sticlă de vin bun. Globo Rojo GSM, este un cupaj din Garnacha, Monastrell și Syrah, ce oferă note bogate de fructe roșii coapte și note delicate de condimente. O seară cu un pahar din acest roșu intens a fost sursa de inspirație: aroma caldă m-a făcut să dau viață în joacă unui mic spiriduș din con de brad și piatră pictatăă. Vinul a transformat momentul cotidian într-un exercițiu de creativitate și voie bună.

Am tăiat un con pe jumătate și l-am pictat mov. Când am făcut curat în grădină am găsit o piatră ovală, pe care am pictat-o în verde. Și a ieșit un.... spiriduș - să zicem. 

I-am pus pe cap ambalajul dopului de la sticla de vin. Pentru lipit am folosit silicon la cald. Am mai lipit un șnur, recuperat de la o etichetă, pe fundul conului pentru a-i da stabilitate.

Am avut un weekend foarte relaxant în care am redescoperit bucuria lucrurilor simple: un grătar în familie, un vin bun și puțină joacă creativă. Departe de agitația din oraș, m-am bucurat de liniște, de zborurile avioanelor privite în tihnă și de momentele care, deși modeste, au avut farmecul lor aparte. Uneori, cele mai frumoase amintiri vin din liniștea în care reușim să ne reconectăm cu noi înșine.

Pe curând!

Veverița din conuri – Proiect DIY pentru toți

 Veveriţa de Grigore Vieru

Veveriţa a visat

Hop, hop, hop!

Că pe stele a zburat,

Hop, hop, hop!

 

Că zbura din stea în stea,

Hop, hop, hop!

Şi alune nu găsea

Hop, hop, hop!

 

Tot sărind aşa c-un coş,

Vai, vai, vai!

A căzut din cetini jos,

Vai, vai, vai!

Tema #23 a Provocărilor verzi se numește Chip și Dale și respectând cei 3R și 1O (Redu-Refolosește-Reciclează și Original) trebuia să creăm unul sau ambele personaje. Eu am creat doar una dintre veverițele vesele. Ca o paranteză, acum, în timp ce scriu am realizat că am uitat de dințișorii veveriței, dar mi-am strâns uneltele deja, data viitoare îi voi lipi doi dințișori din carton alb.

Ce am folosit? Două conuri, unul întreg și unul tăiat pe jumătate, două ghinde, două coji de fistic (urechile), doi ochișori, o crenguță de gutui (pentru mâini și picioare), o mărgea neagră pentru năsuc. Pentru gât am folosit o agrafă de birou (o bucată din ea), pentru că am vrut să fie mobil. Iar la gât i-am pus mărgele și cam atât. Pentru lipit am folosit silicon la cald.

Nu am reușit să finalizez tema la timp. Totuși, când a fost publicată, aveam deja o idee despre cum urma să arate veverița mea. De aceea, am cules mai multe ghinde când am fost în vizită în Valea Merilor. Astăzi, după ce l-am plimbat puțin pe Uzzi (afară este așa de cald parcă vine primăvara), m-am pus pe treabă imediat ce am ajuns acasă.

Reciclarea este un pas esențial în lupta pentru un mediu mai curat. Fiecare obiect pe care îl reutilizăm înseamnă mai puține resurse consumate și mai puține deșeuri în natură. Creativitatea noastră poate avea un impact pozitiv asupra planetei, arătând că reducerea consumului și reutilizarea resurselor pot fi distractive. Cu pași mici și proiecte simple, putem face lumea mai frumoasă și mai curată!
Sper că îți place veverița mea!

Pe curând!💝

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

 Tema numărul 1 de la AEC se numește Tricolorul. În plicul dedicat acestei zile am găsit un card cu un brăduț și trei fâșii de hârtie în culorile tricolorului.

Am colorat brăduțul iar în colțul din stânga-sus am lipit, din fâșiile de hârtie, tricolorul. Apoi din ce mi-a mai rămas am realizat o floare tricolor.

Și cum floarea avea nevoie de cineva care să o dăruiască, am improvizat rapid un omuleț dintr-un dop de plută și câteva ghinde. Am ales să încerc ceva diferit de clasicul steag și să creez această mică ”scenă”: un omuleț care oferă o floare tricolor. Mi s-a părut un mod original de a exprima tema zilei.

Un omuleț cu o floare tricolor poate părea un gest simplu, dar simbolizează respectul pentru valorile care ne definesc ca popor. În vremuri în care alegerile noastre modelează viitorul țării, să ne amintim de imnul nostru, Deșteaptă-te, române!, și de mesajul său puternic – un îndemn la unitate, demnitate și curaj.Să-l recitim și să ne lăsăm inspirați de mesajul său.

„DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"
     
      Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
      În care te-adânciră barbarii de tirani!
      Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
      La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

      Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
      Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
      Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
      Triumfător în lupte, un nume de Traian! 

      Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
      Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
      Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
      Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

      Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
      Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
      Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
      „Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

      Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
      Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
      Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
      Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

      O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
      Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
      Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
      În astfel de pericul s-ar face vânzători!

      De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
      Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
      Când patria sau mama, cu inima duioasă,
      Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

      N-ajunse iataganul barbarei semilune,
      A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
      Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
      Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

      N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
      Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
      Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
      Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

      Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
      Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
      Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
      Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

      Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
      Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
      Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
      Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!

**Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863).

La Mulți Ani!⚐

Set de suporturi pentru servirea mesei croșetat

 Inspirată de setul croșetat de Daniela m-am hotărât să-mi croșetez propriul set de suporturi pentru servirea mesei. Eu am ales un model mai simplu care sper să fie practic.

Vreau sa fac un set format din șase suporturi pentru farfurii, pahare și tacâmuri. Am reușit să finalizat sâmbătă doar un suport pentru farfurie, iar suportul pentru pahar este aproape gata, deoarece a trebuit să plec la Wine Tonic Festival. Încă nu am o idee clară despre cum va arăta suportul pentru tacâmuri, dar până termin cele cinci piese pentru farfurii și cele cinci pentru pahar îmi va veni inspirația.

Acum vreau să-ți arăt cum a ieșit suportul pentru farfurie. Am folosit ață bej, cred că este lână, de la un fost pulover și ață lila luată din second hand.

Am început cu inelul magic și 12 piciorușe duble și am continuat să cresc până am ajuns la diametrul dorit, apoi am început să croșetez buclele de pe margini cu ața lila.

Apoi am început și suportul pentru pahar în același mod cum am croșetat suportul pentru farfurie.

Cam atât pentru azi! Dacă ai vreo idee pentru suportul meu de tacâmuri, o aștept cu interes.

Sper că-ți plac suporturile mele! 

Pe curând!💝

În pădurea cu alune...

Aveau casă două vulpi

Vine Bufnițel și spune:
Vreau și eu să stau aici!

Iată vine și-un cățel

Cu blăniță aurie,

Care vrea să fie adoptat

De prietenii din pădure!

Peste dealuri, printre flori,

Se ivește un cerb măreț

Coarne lungi și galbene,

Blând, încet șoptește:

Pot să stau și eu aici?

Bine, cerbul era pe schiuri, așteaptă iarna,dar am încercat să fac o poezioară care să aibă cât de cât rimă.

Duminică a fost o zi cu totul specială, dedicată creației și bucuriei! Am sărbătorit ziua lui Uzzi, cățelul meu iubit și năzdrăvan, care a împlinit cinci anișori! 🥳 I-am cumpărat tortuleț special pentru căței și niște gustări cu merișoare, ne-am plimbat prin natură, bucurându-ne de soare, apoi ne-am retras în casă, unde eu m-am apucat să fac cerbul pentru tema #21 a Provocărilor verzi - Profesor spirit al pădurii - Cerbul.

Înainte de a povesti cum am realizat cerbul, vreau să-ți povestesc ce năzbâtie a făcut Uzzi de ziua lui. Într-un moment de relaxare, întinși pe iarbă la soare, de nicăieri apare o vulpe, de două ori mai mare decât Uzzi. Micuțul meu o zărește și o ia la fugă după ea, eu după ei strigând la Uzzi, care mă ignora total. Bineînțeles, că nu am putut ține pasul cu ei și au intrat în pădurice, și m-am panicat. Pentru că la capătul ei este calea ferată și îmi era teamă să nu apară vreun tren, dar îmi era frică să nu-l muște vulpea, că ele transmit o mulțime de boli. Doamne, ce filme mi-am făcut până l-am recuperat pe viteaz!😂😂

Pentru a realiza cerbul am folosit următoarele materiale:

- două dopuri de plută;

- o bucățică de sârmă plușată galbenă;

- două bețișoare de lemn de la cafea;

- 4 tubulețe de hârtie;

- 4 mărgele de la numărătoare (2 galbene, 2 albastre - atât ama vut!);

- o mărgică roșie pentru nas și una maronie pentru codiță;

- o ”căciulică” de ghindă;

- doi ochișori (inițial am vrut să-i fac din ambalajele pastilelor, dar nu am reușit!);

- două steluțe;

- bandă argintie ornamentală pentru fular;

- o bucățică de sârmă argintie (coada) și pentru gât am folosit sârma de la vinul spumant;

- o bucățică de hârtie de împachetat cadouri pentru trup și silicon la cald pentru lipit.

Nu am măsurat tubulețele de hârtie și unele au fost mari, unele mici, în felul acesta Cerbul pare că alunecă si are skiurile în aer, cu toate acestea are o foarte bună stabilitate, stă fără probleme în picioare.

AM încercat să surprind în poze acest lucru, dar nu mi-a reușit. Prima dată am creat capul, apoi trupul, picioarele și asta a fost tot!

Fie că-l folosești ca ornament de iarnă sau pur și simplu ca un proiect de weekend creativ, acest cerb aduce un zâmbet pe chipul oricui.

Așa că nu ezita să încerci și tu! 

Ce părere ai despre cerbul meu? 

Ce mai poți face din dopurile de plută:

- un cățel și-o ciupercuță: http://www.mihaelatoila.ro/2024/10/kintsugi-internationalrepairday.html;

- o sticlă de vin: http://www.mihaelatoila.ro/2024/08/din-ce-poti-crea-o-sticla-de-vin-dar.html;

- un tablou: http://www.mihaelatoila.ro/2024/08/un-prieten-bun-este-ca-vinul.html;

- Mini oameni😅: http://www.mihaelatoila.ro/2023/12/finalizare-provocari-adventul.html;

- decor verde: http://www.mihaelatoila.ro/2024/08/ilinca-si-coltul-ei-de-natura.html.

Pe curând!💝

Reciclare creativă: Profesor Vulpe!

Astăzi, am decis să iau o pauză și să mă relaxez puțin. În cadrul proiectului Provocări verzi, l-am creat pe profesorul Vulpe, o creație mult mai rapidă și simplă decât ce aveam inițial în minte. Voi povesti în curând și despre vizita la o altă fabrică din Craiova, parte din proiectul Fabricat la Craiova, pe care am vizitat-o duminică. Dar, până atunci, hai să facem cunoștință cu ProfesorVulpe!

Planul meu era să fac niște decorațiuni pentru art journal, inspirată de tutoriale văzute pe Facebook. Dar, surpriză! Din câteva frunze adunate din curte, a prins viață... profesorul Vulpe!

Profesorul Vulpe a fost rezultatul unui proiect spontan, dar distractiv. Am folosit materiale accesibile oricui, lucruri pe care le ai deja acasă:

Două frunze (le-am cules din curte);

O bucată de carton (eu am reciclat ambalajul unei perechi de dresuri);

Lipici;

Creion și marker;

Foarfecă;

Hârtie albă și roșie pentru detalii.

Poți să îți personalizezi personajul după bunul plac și să experimentezi culori și forme. Creativitatea nu are limite!

Am fost atât de mulțumită de prima vulpiță, încât am creat alta. De data aceasta, am adăugat câteva detalii noi și am ales să o laminez. Laminarea a scos în evidență nervurile frunzei, creând un efect vizual impresionant. Chiar dacă gelul roșu s-a întins puțin, am fost încântată de rezultat – micile imperfecțiuni fac vulpița mai interesantă și unică.

Pentru a crea cea de-a doua Vulpe am folosit: două frunze, un pix cu gel roșu, un marker gri și stikere.

Am încercat să surprind în poze detaliile frunzelor scoase în evidență prin laminare, însă nu sunt sigură cât de bine am reușit. În schimb, am reușit să evidențiez imperfecțiunile desenului – se pare că am stofă de Picasso.😂

Am descoperit că, pentru a doua vulpiță, aracetul a funcționat mult mai bine pentru lipirea frunzelor decât siliconul la cald, pe care l-am folosit la prima. Siliconul a creat mici cute când am încercat să laminez prima vulpiță, dar chiar și așa, acel mic defect i-a dat o notă aparte, făcând-o specială.

Creația personajelor din frunze a fost o experiență relaxantă. Dacă și tu vrei să îți încerci îndemânarea, nu ezita să te joci cu forme, texturi și culori. Natura îți oferă o mulțime de materiale gratuite și eco-friendly pentru a-ți pune creativitatea la încercare!

 Am ales să laminez creațiile mele din frunze pentru un aspect mai durabil și detalii accentuate.

Pe curând!🦊

Două țestoase, o prietenie

Într-o pădure plină de mistere, unde razele soarelui pătrundeau jucăuș printre frunzele verzi, trăiau doi prieteni buni: Tilly și Timo, care într-o zi se certau pe o temă importantă: cine este mai înțelept, ele sau restul animalelor din pădure?

„Noi, țestoasele, suntem cele mai înțelepte ființe din această pădure!”, spuse Tilly cu un aer de superioritate. „Ne mișcăm încet, ne protejăm cu carapacea noastră și trăim ani mulți, pentru că avem răbdare și știm când să ne retragem.”

Timo dădu din cap aprobator, dar adăugă: „Așa este, dar asta nu înseamnă că suntem mai înțelepte decât celelalte animale. Înțelepciunea vine din adaptabilitate și capacitatea de a învăța din greșeli.”

În timp ce se contraziceau, au observat o bufniță înțeleaptă care stătea pe o crenguță, ascultându-le conversația. Curioase, țestoasele au hotărât să o întrebe ce părere are.

„Bufniță, tu care vezi totul de sus, spune-ne, cine este cel mai înțelept animal din această pădure?” întrebă Tilly.

Bufnița își roti privirea blândă spre ele și le răspunse: „Înțelepciunea nu stă doar în a trăi mult sau în a te mișca încet, ci în a înțelege că fiecare ființă are un loc și un rol în lume. Tu, Tilly, ești înțeleaptă pentru că știi să te retragi atunci când trebuie. Tu, Timo, ești înțelept pentru că înțelegi că a învăța din greșeli te face mai puternic. Dar adevărata înțelepciune vine din respectul față de diferențele dintre noi.”

Țestoasele se priviră una pe cealaltă și zâmbiră. Își dădură seama că, deși sunt diferite, amândouă sunt înțelepte în felul lor.

„Cred că ai dreptate, bufnițo”, spuse Timo. „Fiecare animal are ceva de învățat de la celelalte.”

De atunci, țestoasele nu s-au mai certat pe tema înțelepciunii, ci au învățat să-și respecte calitățile unice, înțelegând că adevărata înțelepciune este să te cunoști pe tine însuți și să apreciezi darurile fiecăruia.

Sper că ți-a plăcut povestea mea ! Acum să-ți prezint personajele:

Timo este o țestoasă primită cadou de la Rux, o prietenă dragă, iar Tilly este croșetată de mine.

Am cumpărat de pe Temu un kit croșetat-Turtle, are tot ce trebuie pentru a croșeta o broscuță țestoasă: ochișori, umplutură, ață, croșetă (nr. 3 și nr. 4), marcatori de rând, ac de cusut de plastic. Are tutorial tipărit, dar există și tutorial video pe youtube, il voi lăsa mai jos, în cazul în care vrei să încerci și tu să faci o broscuță.

Kitul a costat 13,82 lei. Am mai comandat un kit de croșetat, tot o țestoasă, dar verde de data aceasta. 

Închei cu un gând: fiecare dintre noi are propriile trăsături și talente unice, care ne fac speciali. Așa cum Tilly și Timo au învățat să aprecieze diferențele dintre ele, te încurajez și pe tine să îți recunoști și să îți valorizezi calitățile personale. Fiecare dintre noi contribuie la frumusețea lumii în felul nostru!

Pe curând!🐢

***pozele sunt din arhiva personală

Melci, scoici, roze, crengi

 Dacă nu ți-ai dat seama deja de unde m-am inspirat pentru titlul acestui articol, îți dau un indiciu:

”Luai acul, pusei ața,

Melci, scoici, raci, craci,

Luai acul, pusei ața,

Melci, scoici, raci, craci,”

Bun! Acum că ai idee (sau nu!?) de unde vine titlul, până la finalul articolul vei afla. Dar să trecem mai departe: Te întrebi despre ce este vorba? Ei bine, este vorba despre un ornament handmade realizat din melci, scoici, trandafiri, crengi și sfoară.

Am adunat foarte multe scoici în mini-vacanța oferită de sponsorii SuperBlog pe Litoralul Românesc, iar acum a venit momentul să le folosesc într-un proiect creativ.

Inițial am vrut să fac un ornament din scoici pentru vânt, văzusem  în Jumbo și mi-a rămas gândul la acel ornament, poate dacă era mai ieftin cumpăram, dar așa mi-am creat chiar eu unul. O să vezi de ce zic inițial, pentru că i-am găsit un alt loc.

Am folosit pentru realizarea lui: melci, scoici, roze (trandafiri), crenguță de nuc, sfoară, perle și un mic clopoțel. Provocarea cea mai mare a fost să îngăuresc scoicile și crenguța. 

Când am făcut găuri crenguței, soțul nu era acasă, și nu știam unde își ține capetele de la bormașină, așa că am improvizat și am folosit vârful montat în bormașină și un surub foarte ascuțit. Am stricat câteva crenguțe până am reușit! E mult mai greu să faci găurile cu un șurub, era mai simplu cu un vârf tip burghiu.

Apoi au urmat scoicile la îngăurit, între timp a venit soțul acasă și mi-a dat un cap vidia care a fost de mare ajutor, am îngăurit scoicile după acest tutorial găsit pe Facebook. 

Crenguta am lăcuit-o, până am făcut găuri scoicilor, ea era aproape uscată, apoi am înșirat scoicile pe sfoară. Am ornat crenguța cu câțiva trandafiri roșii pe care i-am cumpărat de pe Temu și perle roz și albe.

Am făcut trei șiraguri de scoici, am pus și un mic clopoțel în vârful celui din mijloc, iar locul ornamentului va fi în bucătărie (după ce vom finaliza renovările) alături de un tablou realizat de copilași cu autism, susținuți de Asociația Visuri și Speranțe. Îl poți admira în videoclipul de mai jos:

Nu-i așa că se potrivește cu acest tablou minunat, pictat pe lemn? 

Melodia lui Mărgineanu a fost inspirația mea pentru titlul articolului - Melci, scoici, raci, craci. Sper că ți-a plăcut ornamentul meu! 

O zi frumoasă să ai! Pe curând!🐌🌹

*pozele sunt din arhiva personală, primul video este realizat cu canva