Jurnal din Mallorca

 Insula Mallorca este așezată, aproximativ, în mijlocul Mării Mediterane - un loc de escală între Europa și Africa de Nord. Acest arhipelag - Insulele Baleare - s-a format prin deprindere de peninsulă și nu prin erupție vulcanică cum s-a format arhipelagul Insulelor Canare.

Arhipelagul Insulelor Baleare este format din 5 insule: Cea mai mare - Mallorca, urmată de Menorca - este mai sălbatică, Ibiza, Formentera și cea mai mică Cabrera.

Chiar dacă Insulele Balearele sunt celebre pentru plajele și peisajele lor, Spania are și alte puncte extrem de interesante. De exemplu, în Tenerife se află cel mai înalt munte al Spaniei - El Teide - cu o înălțime de 3718m și cu un vulcan activ, care nu a mai erupt din 1909.

Insula Mallorca are 3642 km2 și are cam toate formele de relief: la vest munții Serra de Tramuntana, în mijloc Es Pla - câmpie fertilă, unde locuitorii se ocupă cu agricultura, iar în est Podișul Levante, care încântă cu cele mai frumoase peisaje. Regiunea de est include podișuri și zone colinare care se întind spre Munții Llevant (Serra de Llevant), unde peisajul devine mai stâncos și mai puțin cultivabil decât în câmpiile centrale.

Mallorca are un milion de locuitori, iar în 2024 a înregistrat un record de 18 milioane de turiști.

Una  dintre zonele cu tradiție viticolă importantă din Mallorca este Santa Maria del Camí. Este situată în centrul insulei, între Palma și Binissalem, și face parte din regiunea viticolă DO Binissalem. 

Aici se află cea mai mare și una dintre cele mai vechi crame de pe insulă (înființată în 1931) - Bodegas José L. Ferrer. Am trecut pe lângă ea însă nu am făcut poze, au o sticlă uriașă de vin pusă în mijlocul culturilor de viță de vie și este cunoscută pentru vinurile roșii din soiul autohton Manto Negro.

În turul insulei am trecut și prin Caimari - este un sat tradițional din nordul Mallorcăi, la poalele munților Tramuntana, renumit pentru producția de ulei de măsline extra-virgin. În fiecare toamnă, are loc aici Târgul Măslinelor (Fira de l'Oliva), unde se celebrează cultura măslinului și producția locală. Uleiul de măsline „de Caimari” este apreciat pentru gustul său intens, cu note ușor amare și picante, specifice soiurilor locale.

Un alt simbol al gustărilor din Mallorca sunt Biscuiții Quely. Au o poveste care începe în secolul al XIX-lea. Inițial creați pentru marinari, datorită rezistenței lor la umezeală, acești biscuiți au devenit rapid parte din cultura locală. Produși exclusiv în Inca, Mallorca, Quely (cunoscute și ca „Quelitas”) sunt consumați astăzi cu brânză, sobrasada sau măsline, dar și ca gustare simplă. Numele lor a fost inspirat de Grace Kelly, fiind adaptat fonetic pentru brand. Astăzi, biscuiții Quely sunt exportați în toată lumea, dar rămân un simbol autentic al insulei.

Bineînțeles, nu poți vorbi despre Mallorca fără să menționezi plajele. Mallorca are 554 km de litoral, 306 plaje - plajele sunt publice, nu se percepe nicio taxă dacă vrei să faci plajă. Plătești doar șezlongul, dacă dorești să iei, dar plajele sunt foarte mari și este loc pentru a-ți întinde prosopul, în plus, majoritatea hotelurile oferă câte o umbrelă gratuită.

Experiența mea în Mallorca nu s-a limitat doar la vizite culturale și degustări locale. Am vrut să simt cu adevărat atmosfera insulei, așa că mi-am făcut un tatuaj mic, spontan – un fluture. Este mic, discret, dar pentru mine simbolizează libertatea vacanței și ușurința cu care, uneori, e bine să iei decizii din impuls

My first tattoo - încă se vindecă - voi reveni cu poze după

În plus, am trecut și prin experiența împletirii codițelor, ceva ce am tot văzut la turiști prin Palma. Mi s-a părut o modalitate simpatică de a intra în vibe-ul locului, mai ales că pe plajă, vântul și apa sărată fac aproape imposibil să porți părul desfăcut. Așa că am profitat de ocazie și m-am lăsat pe mâna unei doamne pricepute - Rabia din Sigapore - care împletea pe promenadă.

În unele seri, hotelul organiza concerte live pe terasă. Muzica live și atmosfera relaxată, cu un cocktail și briza mării, au completat perfect vacanța. Am surprins un moment într-un clip scurt, pe care îl las mai jos:

Mallorca mi-a oferit exact ce căutam: libertatea de a face ce-mi trece prin cap😂, de la plajă și tatuaje, până la descoperirea gusturilor locale. Așa arată vacanța ideală pentru mine.

Pe curând!🏊

Mini-picturi de vacanță din seria #100TinyTreasures

 Am rămas în urmă cu această provocare, dar, să fiu optimistă, mai e până la sfârșitul anului. Cred că cele două pe care le prezint astăzi, dacă am numărat bine, reprezintă numerele 14 și 15.

De data aceasta am folosit creioane cerate. Data viitoare voi încerca acuarele. Mi-am cumpărat o paletă cu culori foarte drăguțe și interesante de pe Temu. Vom vedea dacă îmi va ieși și pictura la fel de interesantă...hihi.

Pe curând!🎨

100 Tiny Paintings in a Year:

#1 - Lăbuța de cățel

#2 - Vulturul Turul

#3 - Cavalerul luminii în văile întunecate

#4 - Câmp cu maci roșii sălbatici

#5 - Lăcaș sfânt

#6 - Fluturele copilăriei

#7 - Stand-up comedy

#8 - O floare multicoloră

#9, #10, #11, #12, #13 - Mini-picturi #100TinyTreasures

Călătorie cu trenul istoric din Mallorca

 Mallorca nu înseamnă doar plaje spectaculoase și stațiuni elegante. Dacă vrei să cunoști adevărata față a insulei, trebuie să te aventurezi în inima ei, printre munți și sate tradiționale. Asta am încercat să fac și eu într-una dintre zilele petrecute în Palma de Mallorca, o zi care s-a transformat într-o călătorie în timp – la propriu.

Am plecat de dimineață, la ora 9, din apropierea hotelului BQ Apolo, locul în care am fost cazați. Ne-am urcat într-un autobuz turistic care avea să ne ducă, prin munți. Am mers spre Inca ca să vizităm fabrica și magazinul Buades de articole din piele, apoi am traversat munții până în Sa Calobra.

Buades - Inca

Buades - Inca

Pe măsură ce ne-am îndepărtat de Inca, au început să apară în zare munții Tramuntana – oficial numiți Serra de Tramuntana, un lanț montan inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Drumul a început să urce printre stânci, pini și serpentine, apoi să coboare spre Marea Mediterană amintindu-mi imediat de Transfăgărășanul din România.

Curbele din Serra de Tramuntana

Una dintre cele mai spectaculoase porțiuni este cunoscută sub numele de „Nodul Cravatei” (Nudo de la Corbata) – o buclă de drum incredibilă, în care șoseaua trece peste ea însăși. A urmat apoi un punct de belvedere, de unde se văd celebrele „Tres Marías” – trei curbe mari, cu o panoramă de poveste. Se numesc așa deoarece cele trei curbe formează litera M.

Sa Calobra

Sa Calobra

Sa Calobra

Sa Calobra

Din Sa Calobra am ajuns în Port de Sóller cu vaporul, un golf pitoresc cu iahturi, terase și atmosferă calmă, mediteraneană. Cel mai scump hotel din Port de Sóller, unde o noapte poate ajunge și la 6 000 €, este Jumeirah Port Sóller Hotel & Spa. Acolo, ne aștepta un tramvai de epocă, construit în 1913, care leagă portul de centrul orașului Sóller.

Jumeirah Port Sóller Hotel & Spa

 Port de Sóller

Tramvaiul este o bijuterie pe șine: vagoane din lemn, ferestre mari, un clopoțel nostalgic și un ritm molcom, care te face să încetinești la propriu și la figurat. Trecem pe lângă lămâi, livezi și grădini, chiar printre mesele unor terase – un drum scurt, dar de neuitat.

Ajunși în orașul Sóller, ne-am îndreptat către gara istorică. Acolo ne aștepta piesa de rezistență a zilei: trenul de Sóller. Ghidul nostru l-a numit mocăniță, dar cred că mocănița noastră e mult mai frumoasă.

Trenul a fost inaugurat pe 16 aprilie 1912, ca o soluție pentru a stabili o legătură între orașul Sóller – izolat de restul insulei de munții Tramuntana – și capitala Palma. Până atunci, transportul între cele două localități era anevoios și lent, iar trenul a revoluționat comerțul și turismul.

Trenul de Sóller

Linia are aproximativ 27 km și a fost construită integral cu bani din producția de portocale (da, citricele locale au finanțat trenul!). Vagoanele sunt originale, din lemn lăcuit și cu detalii din alamă. Sunetul roților pe șine, scrâșnetul ușor din podea și mirosul discret de lemn vechi creează o atmosferă unică. Trenul pleacă ușor, iar în scurt timp începe urcușul prin munți.

Trecem prin 13 tuneluri, unele scurte, altele lungi și misterioase, apoi peste viaducte și prin peisaje care-ți taie respirația. La un moment dat, trenul oprește într-un punct panoramic de unde poți vedea întreaga vale a Sóller – un peisaj cu livezi, sate și vârfuri muntoase, perfect pentru fotografii.

Estació de Bunyola

Regina Sofia a călătorit cu acest tren. În timpul vacanțelor regale petrecute în Mallorca, aceasta a ales trenul de lemn pentru a promova patrimoniul local și turismul cultural. Vizita ei a fost mediatizată intens și a consolidat statutul trenului ca simbol național. Unele vagoane i-au fost rezervate special, dar fără a fi modificate – trenul a rămas autentic, așa cum era în 1912.

Călătoria durează aproximativ o oră. Totul e viu, real, necosmetizat. Vagoanele scârțâie ușor, munții îți trec prin fața ochilor, iar liniștea e completată de sunetul roților de fier.

Ajunși în Palma, parcă nu ne venea să coborâm. Încă eram cu gândul în munți, printre lămâi și tuneluri, într-o altă epocă. 

Turul a costat 105 euro de persoană, dar pentru noi a fost mult mai mult decât o simplă excursie. Am aflat o mulțime de lucruri interesante despre Mallorca, despre oameni, locuri și legende care nu apar în broșurile turistice.

Peștera Veterani: Porticul Temporal al Istoriei și Naturii

Peștera Veterani nu este doar o formațiune geologică remarcabilă, ci și un martor al istoriei și a evoluției sale în timp. Cândva, acest loc era considerat sanctuarul zeului Zamolxe, de către daci, oferind un cadru sacru pentru practicile religioase ale acestei vechi civilizații. Pestera este săpată în malul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, masivul Ciucaru Mare, la 500 de metri aval de Pestera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Panza Curii, având o altitudine absolută de 73 de metri.

În epoca medievală, peștera a fost transformată într-un punct strategic esențial, cu construcții fortificate ce serveau ca apărare împotriva potențialilor invadatori. La sfârșitul secolului al XVII-lea, armata austriacă a consolidat și mai mult poziția strategică a Peșterii Veterani, transmutând-o într-o fortificație puternică.

De-a lungul secolelor, acest loc devenise un punct strategic în conflictul militar, mai ales în anul 1691, când generalul austriac Friedrico Veterani a capturat Lipova, concentrandu-se ulterior pe apararea Transilvaniei si impiedicarea incursiunilor turcesti la Dunare. Astfel, Peștera Veterani a devenit martora unor evenimente cruciale din istoria militară a regiunii.

Astăzi, accesul la peșteră se realizează exclusiv pe Dunăre, oferindu-le turiștilor o experiență unică de explorare a acestui sit istoric și geologic. Cu o deschidere ușor vizibilă și un mic ponton de acostare la baza peretelui de acces, călătorii pot pătrunde în misterul Peșterii Veterani, descoperind fascinanta ei istorie și formațiunile sale geologice spectaculoase.

Sala principală a peșterii, cu dimensiuni impresionante, oferă o priveliște remarcabilă, cu o înălțime de până la 20 de metri, cu o lățime de 28 de metri și o lungime de 37 de metri. Lumina naturală pătrunde în sală printr-o fereastră naturală. O galerie ascendentă vestica dezvoltată pe diaclaze se deschide la intrarea, protejată de un zid de fortificație parțial distrus.

"Fantana Turcului" (acoperită cu un grilaj, pentru evitarea accidentelor) din partea terminală a sălii adaugă o notă de mister și o parte din povestea ei în istoria încărcată a peșterii. Cu fiecare pas în această peșteră, turiștii pășesc în trecut, descoperind straturile bogate de istorie care definesc Peștera Veterani.

Prin vizitarea Peșterii Veterani, nu doar că experimentezi splendoarea geologică, ci și te afunzi într-o călătorie în timp, retrăind evenimente semnificative ale istoriei. Este un loc cu multiple dimensiuni, care leagă frumusețea naturală de trecutul tumultuos al regiunii.

Peștera Veterani am vizitat-o în 2020, în august, și mi-a lăsat o amintire încă vie în inimă. Într-o lume în continuă schimbare, această peșteră rămâne o mărturie a stabilității și frumuseții care ne înconjoară, așteptând cu răbdare să împărtășească poveștile sale cu fiecare călător curios care alege să pășească în adâncurile sale.

Pe curând!💝

***poze din arhiva personală editate cu canva

Eros și Psyche - Când arta întâlnește tehnologia !

 Povestea de iubire dintre Eros și Psyche se spune că este cea mai frumoasă și că în spatele mitului iubirii dintre ei se află semnificații profunde atribuite introspecției.

În vacanța din Italia, mergând la pas prin Roma, am ajuns la Galleria Alberto Sordi, unde era expusă lucrarea Eros și Psyche, o reproducere contemporană la scară reală (1:1) a sculpturii lui Amore e Psiche de Antonio Canova, ca tribut adus celui mai mare interpret al neoclasicismului, sculpura originală se află expusă la Louvre în Paris.

Replica sculpurii a fost realizată cu ajutorul tehnologiei, în colaborare cu Robotor. Modelul de ipsos a fost scanat 3D, apoi un robot a sculptat, timp de 270 de ore, neîntrerupt, 10 tone de marmură albă din Carrara (oraș din provincia Massa-Carrara, din regiunea Toscana, renumit pentru marmura de culoare albă).

Probabil, dacă ne cumpăram abonament la metrou/autobuz, cum recomandă blogurile de călătorii, am fi ratat această minunată sculptură. 

Pozele sunt din arhiva personală, iar articolul îl înscriu la rubrica Reflexii în oglindă, găzduită de Carmen, pe blogul ei - Între vis și realitate.

Colosseumul

Colosseumul este un amfiteatru roman antic situat în centrul Romei, Italia. La moartea lui Nero, Vespasianus a vrut să demonstreze poporului că vremurile s-au schimbat, expropriind reședința predecesorului său și permițând accesulpoporului în întreaga zonă. A fost construit pe partea unde se afla un lac artificial, în perioada 70-80 d.Hr. și era cunoscut sub numele de "Amfiteatrul Flavium", datorită statuii colosale a lui Nero, situată în imediata apropiere. Colosseumul este considerat una dintre cele mai mari și mai bine conservate construcții antice din lume.

Principala sa funcție era de a găzdui spectacole publice, cum ar fi lupte între gladiatori, reprezentații de vânătoare cu animale sălbatice, dar și masacrarea martirilor creștini. Construcția impresionantă a Colosseumului permitea să găzduiască până la 50.000 de spectatori.

Colosseumul este construit din trei arcade suprapuse și de un al patrulea nivel impunător – aticul. Structura nu s-a păstrat în întregime, dar se pot vedea cele 80 de arcade, încadrate de semicoloane, care la parter sunt dorice, la nivelul întâi ionice și la al doilea nivel corintice.

Colosseumul este un monument remarcabil al arhitecturii romane și a devenit un simbol iconic al Romei și al Imperiului Roman. De-a lungul timpului, a suferit daune considerabile din cauza cutremurelor, incendiilor și furtului de pietre. Cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice din lume și este inclus în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Lângă Colosseum se află Arcul lui Constantin, este cel mai mare și mai bine păstrat arc de triumf și printre ultimele monumente construite în Roma antică.

Noi nu am reușit să intrăm în Colosseum, deoarece nu am mai găsit bilete pentru tururi ghidate, în Colosseum este necesar un tur ghidat pentru a înțelege mai bine istoria lui. Dar, plănuim să ne reîntoarcem la Roma, într-un weekend, pentru a intra în Colosseum și la Vatican. Cu toate acestea ne-am bucurat să-l admirăm din exterior, din parcul, mai puțin cunoscut de turiști, de pe Colina Oppio.

Pe curând!💝

Reflexii în oglindă din tren!

În 2020 am călătorit mult cu trenul, nu era aglomerat, era liniște, puteai să dormi, să mergi la toaletă când doreai, cred că acestea sunt avantajele de a călătorii cu trenul în comparație cu mașina, chiar dacă am făcut cu o oră mai mult decât am fi făcut cu mașina!

Eu și prietena mea ne propusesem să vizităm toate obiectivele turistice din județul Vâlcea, bineînțeles că nu am reușit, dar am vizitat suficiente locuri superbe, unde ne-am umplut cu energie pozitivă și ne-am încărcat bateriile.

În filmarea scurtă din tren se văd munții oglindiți în râul Olt, mi s-a părut potrivită pentru joculețul lui Carmen, așa că am împărtășit-o cu tine, cititorul meu drag.💖
 

Înscriu postarea în tabelul găzduit de Carmen la rubrica Reflexii în oglindă :

Recomandarea sună așa: "Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi și cea retrovizoare).