Mănăstirea dintr-un lemn

După vizita la Salina Ocnele Mari ne-am hotărât să vizităm și Mănăstirea dintr-un lemn. Auzisem foarte multe despre această mănăstire, dar nu ajunsesem niciodată să o văd. Cum eram deja în zonă, am profitat de ocazie și am pornit spre Frâncești.

 Nu știam prea multe despre loc, în afară de povestea pe care o auzisem de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, vizita a fost o ocazie de a afla istoria mănăstirii și povestea care au făcut-o atât de cunoscută.

Odată ajunși, am intrat să o vedem, apoi am continuat plimbarea prin incinta mănăstirii. Este genul de loc în care merită să te oprești puțin și să te bucuri de priveliște, nu doar să bifezi obiectivul de pe lista unei excursii. Am făcut câteva fotografii, apoi am rămas puțin să ne bucurăm de liniștea locului. 

 Mi-a plăcut această oprire tocmai pentru că nu a fost planificată în detaliu. A venit firesc după vizita de la Salina Ocnele Mari și s-a dovedit a fi una dintre acele opriri pe care le faci din curiozitate și pleci cu multe informații și cu dorința de a povesti și altora despre loc.

Despre mănăstire

 La intrarea în mănăstire este un panou pe care este scrisă istoria acesteia, informațiile ce urmează sunt de pe panou. Eu am făcut un rezumat, deoarece este multă informație. Situată la aproximativ 26 km sud de Râmnicu Vâlcea și la 9 km mai sus (la nord) de Comuna Băbeni-Bistrița, pe valea Otăsăului, în comuna Frâncești, separată prin dealurile vecine de mănăstirile Surpatele și Govora, pitoreasca „MĂNĂSTIRE DINTR-UN LEMN” încântă ochiul trecătorului și revarsă o deosebită bucurie și pace în sufletele celor care, căutând să cunoască frumusețile naturii și din tezaurul artistic al patriei noastre, zăbovesc mai mult la adăpostul zidurilor ei.

Este unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute așezăminte monahale din județul Vâlcea. Potrivit tradiției locale, mănăstirea a fost construită în primele decenii ale secolului al XVI-lea, după ce un pustnic ar fi descoperit într-un stejar secular o icoană a Maicii Domnului și, la îndemnul acesteia, ar fi ridicat o bisericuță din lemnul acelui singur arbore, de unde provine și numele așezământului. Legenda este consemnată încă din secolul al XVII-lea de diaconul Paul de Alep și este amintită ulterior de mitropolitul Neofit Cretanul și de poetul Grigore Alexandrescu. Această tradiție nu are legătură cu nuvela „Doamna Chiajna” a lui Alexandru Odobescu, care doar a valorificat literar legenda. 

Actuala bisericuță de lemn, ridicată în jurul mijlocului secolului al XVI-lea pe locul stejarului purtător de icoană, este un remarcabil exemplu de arhitectură religioasă populară. Construită din bârne groase de stejar îmbinate în coadă de rândunică, fără turlă și înconjurată de un pridvor deschis, ea păstrează simplitatea și rafinamentul construcțiilor tradiționale românești. În interior se află o catapeteasmă sculptată în lemn de tei, realizată în 1814, iar atmosfera de liniște și reculegere transformă acest lăcaș într-un spațiu de profundă spiritualitate.

 Cea mai de preț comoară a mănăstirii este icoana Maicii Domnului, păstrată astăzi în biserica mare. Considerată obiectul de patrimoniu cu cea mai mare valoare istorică și artistică al așezământului, icoana a stârnit de-a lungul timpului interesul unor reputați istorici de artă. Opiniile privind originea sa diferă: unii cercetători au atribuit-o unei tradiții foarte vechi legate de Sfântul Apostol Luca, în timp ce alții o datează în secolele XV–XVI și îi presupun originea în Bizanț sau la Muntele Athos. Indiferent de datarea exactă, icoana rămâne centrul vieții spirituale a mănăstirii și elementul în jurul căruia s-a păstrat vie tradiția întemeierii sale.

Ea a rămas un loc de rugăciune, unde generații de călugări și călugărițe au păstrat vie tradiția ortodoxă și au transmis mai departe patrimoniul spiritual al locului. Astăzi, mănăstirea continuă să atragă atât pelerini, cât și iubitori de istorie și arhitectură, fiind unul dintre cele mai reprezentative obiective religioase ale județului Vâlcea și o mărturie a legăturii dintre credință, tradiție și patrimoniul cultural românesc.

Dacă ai drum prin zonă, îți recomand să faci o oprire la Mănăstirea dintr-un lemn. Locul este superb și, dacă îți plac istoria, arhitectura veche și mănăstirile, cred că merită vizitată.

Pe curând!

Două festivaluri, două lumi, o singură MUZICĂ!

 Craiova, scena unor evenimente unice: IntenCity Classical Edition și ediția omagială a Festivalului Internațional Elena Teodorini

Cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional Elena Teodorini, organizat de Opera Română Craiova, vine în fața publicului cu o nouă întâlnire spectaculoasă între tradiția lirică și expresiile contemporane ale muzicii, în perioada 25 septembrie - 19 noiembrie 2026.

Sezonul cultural se va deschide într-un registru spectaculos prin IntenCity Classical Edition (25-26 septembrie, Sala Polivalentă), care aduce împreună energia muzicii contemporane și rafinamentul universului clasic. Formatul special din acest an este construit exclusiv cu sprijinul sponsorilor și partenerilor care au ales să susțină continuitatea unui proiect devenit parte din identitatea culturală recentă a Craiovei. Prin implicarea acestora, evenimentul îndrăgit de public își continuă povestea cu un weekend incendiar care reunește colaborări speciale și proiecte crossover unice.

Primii invitați anunțați sunt Puya, într-un proiect care îmbină universul său artistic cu elemente de muzică clasică, și Irina Baianț, una dintre vocile reprezentative ale noii generații de artiști lirici, cu un concept dedicat întâlnirii dintre vocea de operă și sonoritățile contemporane.

Mari nume ale operei, premiere și producții speciale la Craiova

Urmează, timp de aproape două luni, o serie de evenimente dedicate celebrării Centenarului Elena Teodorini, producții lirice, proiecte educaționale, cercetare muzicologică și dialog interdisciplinar, într-o ediție construită în jurul excelenței artistice și al dialogului dintre clasic și contemporan, prilejuind întâlnirea dintre mari nume ale operei și publicul craiovean. În perioada 27 septembrie – 19 noiembrie, pe scenele din Craiova, publicul va avea acces la spectacole de operă, operetă și balet, producții în concert, premiere absolute, recitaluri, concerte corale și simfonice, unele dintre cele mai reprezentative spectacole ale Operei Române Craiova, alături de spectacole invitate, producții speciale și întâlniri cu artiști și creatori internaționali.

Dimensiunea artistică a Festivalului se întregește prin Conferința Internațională de Muzicologie (27 septembrie), o pledoarie academică închinată personalității fascinante a Elenei Teodorini și patrimoniului liric european. Reunind nume marcante ale cercetării muzicologice naționale și internaționale, evenimentul reconfirmă Craiova ca un veritabil spațiu de confluență intelectuală, un pol de excelență academică și un punct de reper pe harta dialogului cultural european.

International Opera Masterclass coordonat de marea soprană Nelly Miricioiu

Una dintre direcțiile majore ale ediției aniversare este lansarea Elena Teodorini Academy – International Opera Masterclass, coordonat de marea soprană Nelly Miricioiu (27 septembrie - 3 octombrie).  Academia este construită în jurul modelului artistic reprezentat de Elena Teodorini și propune o reflecție asupra formării artistului liric contemporan. Programul îmbină studiul repertoriului cu sesiuni dedicate construirii unei cariere internaționale, identității scenice și relației dintre tehnică, expresie și prezență publică, sub îndrumarea celebrei soprane. Experiența și prestigiul artistei vor oferi tinerilor interpreți oportunitatea unui dialog direct cu una dintre vocile care au marcat marile scene ale operei mondiale.

Premieră absolută la Craiova

Într-un gest de profundă reverență artistică, această ediție aduce în fața publicului un eveniment istoric: premiera absolută a operei „Elena”, o lucrare dedicată legendarei soprane Elena Teodorini. Purtând o încărcătură simbolică copleșitoare, această nouă creație împletește memoria artistei cu forța artei contemporane, în cel mai spectaculos act cultural al sezonului.

Abonamente disponibile în număr limitat

Cele trei variante de abonamente vor fi disponibile începând de miercuri, 12 august 2026, la prețuri Early Booking, într-un număr limitat, oferind publicului șansa de a transforma această toamnă într-o experiență muzicală memorabilă. Pentru cei care își doresc să fie parte din întregul parcurs artistic, abonamentul comun în valoare de 750 de lei oferă acces la IntenCity Classical Edition și la evenimentele Festivalului Internațional Elena Teodorini. Cei care preferă IntenCity Classical Edition vor putea achiziționa abonamentul dedicat la prețul de 250 de lei, iar abonamentul pentru celelalte evenimente ale Festivalului Internațional Elena Teodorini va fi disponibil la prețul de 650 de lei.

Acestea vor putea fi achiziționate online pe: https://iticket.ro/partner/orc și la agenția Operei Române Craiova de la Sala Polivalentă, Bulevardul Ilie Balaci nr. 6, tel. 0351.442.471, agentiadebilete@operacraiova.ro

Cultura Țestului în OLTENIA – o tradiție veche, documentată pentru patrimoniul cultural

 În Oltenia se mai păstrează încă un meșteșug legat de una dintre cele mai vechi modalități de preparare a pâinii în gospodărie: coacerea în țest. „Cultura țestului în Oltenia” este proiectul lansat la Craiova pe 5 august 2026, sub egida Consiliului Județean Dolj, cu scopul de a documenta această tradiție și de a pregăti documentația necesară pentru includerea sa, în etapele următoare, în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Proiectul este derulat de Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj și Muzeul Olteniei Craiova, în parteneriat cu Liceul de Industrie Alimentară Craiova și Asociația „Curaj Înainte”. Demersul beneficiază de sprijinul Ioanei Baskerville, expert UNESCO și președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care va coordona întocmirea documentației pentru depunerea acesteia la Comisie.

Cultura țestului nu înseamnă doar pâinea coaptă într-un vas tradițional. În jurul acestui meșteșug s-au păstrat tehnici de confecționare, modalități de preparare a alimentelor, cunoștințe transmise de la o generație la alta și, în anumite locuri, practici rituale. Tocmai de aceea, proiectul urmărește să documenteze nu doar obiectul în sine, ci și modul în care este realizat și folosit, oamenii care păstrează aceste cunoștințe și contextul cultural în care tradiția continuă să existe.

De la cercetarea în teren la documentația de patrimoniu

Prima etapă este documentarea științifică realizată de specialiștii Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova. Cercetarea a ajuns deja în localități precum Brabova, Bârca, Rast, Argetoaia, Cernătești și Grecești și va continua, în lunile august și septembrie, și în celelalte județe ale Olteniei.

Sunt realizate interviuri, înregistrări video și documentări istorice, pentru a surprinde tehnica de confecționare a țestului, modul său de utilizare și cunoștințele care s-au transmis în comunitățile locale. O atenție distinctă este acordată componentei rituale, care se mai păstrează astăzi în foarte puține locuri din Oltenia.

Un obiectiv al cercetării este și înscrierea tehnicii tradiționale de confecționare a țestului în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial.

Ideea proiectului a prins contur în urma unei dezbateri organizate la Craiova în 2025, în cadrul evenimentului „Treasure of the East”, moderată de jurnaliștii de gastronomie Cezar Ioan și Cosmin Dragomir. La discuție au participat reprezentanți ai instituțiilor locale, ai mediului academic și ai învățământului alimentar, precum și jurnaliști, bloggeri și membri ai publicului interesați de gastronomia și cultura regiunii.

Țestul și gastronomia tradițională

Pâinea coaptă în țest este una dintre cele mai cunoscute expresii ale acestei tradiții. De aceea, gastronomia ocupă un loc important în proiect și va fi folosită ca mijloc de educare, promovare și revitalizare a practicilor tradiționale.

Programul prevede demonstrații culinare și ateliere practice, școli de vară, conferințe, concursuri tematice și expoziții itinerante. Liceul de Industrie Alimentară Craiova va integra folosirea țestului în programe educative, laboratoare și ateliere dedicate preparării produselor tradiționale.

Este avută în vedere și dezvoltarea unei rețele de Puncte de Gastronomie Locală, prin care țestul, rețetarul tradițional și simbolistica acestuia să poată fi valorificate inclusiv din perspectivă turistică. În acest fel, gastronomia locală poate deveni una dintre căile prin care această tradiție ajunge la un public mai larg.

Lansarea proiectului a inclus o demonstrație de coacere a pâinii în țest, un documentar despre coacerea pâinii și meșteșugul confecționării țestului la Brabova, precum și o degustare de pâine în țest și produse tradiționale. Evenimentul a fost completat de un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” și de un recital de nai al Alesiei Elena Vanturici.

Documentarul prezentat cu această ocazie poate fi urmărit aici: https://youtu.be/imObO2tP6Dk

Conservarea unei tradiții încă vii

Proiectul pune împreună cercetarea, educația și gastronomia, iar conservarea și promovarea culturii tradiționale reprezintă una dintre direcțiile sale importante. Documentarea în teren poate consemna practicile care încă se păstrează, iar activitățile educative și gastronomice pot contribui la transmiterea lor către generațiile următoare.

Țestul face parte din memoria gastronomică a Olteniei și încă poate fi întâlnit în comunități în care meșteșugul nu a dispărut. Tocmai de aceea, documentarea lui în acest moment este importantă. Ea poate consemna ceea ce încă se practică și poate identifica oamenii care păstrează aceste cunoștințe.

Primul pas este făcut acolo unde tradiția încă există: în comunitățile Olteniei.

***sursa fotografiilor: Daniel Botea