Empatia în era AI

 În era AI, conectivitatea tehnologică a crescut exponențial, în timp ce conectivitatea socială a suferit un declin;  paradoxal, mulți oameni se simt mai singuri, mai neînțeleși și mai puțin ascultați. Cartea care ar trebui să nu lipsească din bibliotecile contemporane, este aceea care răspunde direct acestei contradicții. Propunerea mea de titlu este „Empatia în era AI” — o carte care va fi publicată de Editura NICULESCU care să combine cercetarea științifică recentă, relatările personale și instrumente practice pentru reconstrucția empatiei într-o eră digitală.

De ce avem nevoie de această carte

Povesteam acum ceva timp cum am asistat la o scenă care m-a marcat — bătrânica grăbită care a căzut aproape în mijlocul drumului și nimeni nu a reacționat, parca era invizibilă. Iar datele științifice confirmă aceată realitate îngrijorătoare: empatia nu e o trăsătură fixă, ea se poate dezvolta sau diminua în funcție de mediul social, tehnologic și cultural. O meta-analiză care a comparat cohorte de studenți americani între 1979–2009 arată scăderi substanțiale în două componente cheie ale empatiei: grija empatică a scăzut cu aproximativ 48%, iar adoptarea perspectivei altuia cu aproximativ 34% — un declin mediatizat la nivel de ~40% în termeni generali. Această tendință s-a accentuat după anul 2000, ceea ce ridică întrebarea: ce schimbări sociale și tehnologice au contribuit la acest recul?

Image by PublicDomainPictures from Pixabay

Empatia este prezentată ca antidot al narcisismului. Pentru a o dezvolta trebuie să ne îmbunătțim abilitatea de a asculta, pentru că atunci când suntem ascultați cu adevărat ne calmăm, ne dă acea siguranță că nu suntem singuri. De aceea mulți ajung să se confeseze Inteligenței Artificiale, deoarece oamenii nu mai au timp să-și asculte semenii, să empatizeze. O lume care se transformă: oameni care devin roboti și Ai care se umanizează, empatia se diminuează deoarece nu mai știm cum să ascultăm, în plus ascultarea este un exercițiu pentru  memorie.

Empatia are multe beneficii: reduce stresul; ne ajută să construim relații sociale durabile și de calitate; să ne reglăm emoțiile; să comunicăm mai bine.

Cumva empatia ne modelează propria identitate.

Iar cercetările recente confirmă această schimbare de paradigmă: tot mai mulți oameni aleg să se destăinuie inteligenței artificiale tocmai pentru că ea „ascultă” fără să judece. Într-un studiu experimental realizat în 2024 de Tilburg University — Digital Confessions — participanții au oferit niveluri de confesiune similare atunci când vorbeau cu un chatbot sau cu o persoană reală, însă teama de a fi evaluați negativ era semnificativ mai mică în fața AI-ului. Cu alte cuvinte, oamenii tind să se simtă mai în siguranță emoțional în dialog cu o entitate care nu critică, nu întrerupe și nu grăbește conversația.

Analize realizate în perioada 2024–2025 pe platforme în care utilizatorii vorbesc frecvent cu agenți conversaționali — inclusiv servicii de tip companion precum Character.AI — arată același fenomen: cei care mențin discuții personale constante cu AI ajung să perceapă sistemul ca fiind „empatic”, în timp ce atașamentul față de el crește. În anumite situații, acest tipar poate veni și cu riscuri pentru bunăstarea psihologică: oamenii pot confunda disponibilitatea permanentă a AI-ului cu o formă reală de sprijin emoțional, ceea ce poate accentua singurătatea sau izolarea de relațiile umane autentice.

sursă foto: Editura NICULESCU

Pentru a înțelege mai bine cum mediul digital influențează comportamentul uman și empatia, recomand cartea The Cyber Effect. Psihologia comportamentului uman în mediul online – disponibilă în format tipărit, e-book sau audiobook.

Ce va conține cartea

„Empatia în era AI” va fi structurată în trei părți, fiecare menită să explice, să convingă și să ofere instrumente practice pentru dezvoltarea empatiei, bazate pe date verificabile și exemple reale.

Va fi o sinteză clară și accesibilă a realității contemporane: scăderea empatiei în rândul tinerilor, singurătatea post-pandemie, și modul în care oamenii folosesc chatboți sau agenți conversaționali pentru sprijin emoțional. Capitolul va arăta cum aceste fenomene afectează relațiile umane, va explica impactul lipsei empatiei asupra sănătății psihice și sociale și va oferi cititorului cifre și exemple care să ilustreze clar pericolul unei lumi fără empatie.

Va analiza cum mediul social, tehnologic și cultural influențează felul în care se manifestă empatia. De la supraîncărcarea informațională și multitasking, la comunicarea digitală superficială și efectul anonimatului, cititorul va înțelege cum acești factori reduc capacitatea de a asculta și calitatea relațiilor dintre oameni. De asemenea, va explica cum interacțiunea cu AI poate crea o falsa senzația de empatie și ce riscuri comportă acest pattern pentru bunăstarea emoțională.

Iar ultima parte va fi un fel de caiet de exerciții. Fără a folosi jargon științific complicat, cititorul va găsi exerciții pentru îmbunătățirea ascultării active, de a vedea lucrurile din perspectiva celuilalt și reglarea emoțiilor, recomandări pentru reducerea consumului pasiv de social media și sugestii pentru a construi relații durabile. Capitolul va include, de asemenea, strategii pentru interacțiunea cu AI în mod responsabil — când și cum să folosim tehnologia fără a ne înlocui conexiunile umane — și idei pentru profesori, părinți și specialiști care vor să cultive empatia în comunitățile lor.

Image by Mohamed Hassan from Pixabay

Ce aduce nou această carte

Deși există cărți despre empatie, propunerea aceasta este distinctă prin:

• Actualitatea datelor: va include studii și statistici din 2011–2025 privind declinul empatiei și schimbările comportamentale legate de AI.
• Focalizarea asupra intersecției empatie–tehnologie: foarte puține volume tratează cum AI modifică dinamica confesiunilor și sprijinului emoțional.
• Instrumente practice validate: nu doar teorie, ci exerciții care pot fi folosite în cadrul lecțiilor școlare, programelor de instruire în spitale sau companii și în viața de zi cu zi, pentru a dezvolta empatia acasă sau la serviciu.
• Context românesc: pe lângă studii internaționale, cartea prezintă date și exemple din România, din sănătate și educație, astfel încât recomandările să fie aplicabile și potrivite contextului nostru cultural și social.

De ce ar trebui citită

Pentru că empatia e o competență socială pe care o putem regăsi și reantrena: profesori, părinți, cadre medicale, manageri, dezvoltatori de produs și cititorii obișnuiți au nevoie de ghiduri practice, fundamentate științific, care să îi ajute să navigheze relațiile din era digitală. Cartea propusă oferă exact acea punte: date verificabile, diagnostic clar și pași concreți.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2025!

***Surse:

• Konrath, S. H., O’Brien, E. H., & Hsing, C. (2011). Changes in dispositional empathy in American college students over time: a meta‑analysis. https://sites.google.com/site/empathytraininglitreview/training-papers/konrath-2011
• Croes, E. A. J., Antheunis, M. L., van der Lee, C., & de Wit, J. M. S. (2024). Digital Confessions: The Willingness to Disclose Intimate Information to a Chatbot. Tilburg University.  https://academic.oup.com/iwc/article/36/5/279/7692197
• Pew Research Center (2023–2024). Loneliness and Well-Being among Young Adults. https://www.pewresearch.org/social-trends/2025/01/16/men-women-and-social-connections/
• Fang, C. M., Liu, A. R. și colab. (2025) — How AI and Human Behaviors Shape Psychosocial Effects of Chatbot Use. https://arxiv.org/abs/2503.17473

 

Războiul cărților: cărțile electronice sau carțile tradiționale vor câștiga?

Poză creată cu Canva

Războiul cărților este un subiect destul de dezbătut, care dintre ele vor câștiga: cărțile electonice (e-book-urile, audiobook-urile) sau cărțile tradiționale? Oare viitorul cărții tipărite va fi ca în ”Biblioteca de pe Lună”? Vor fi interzise și vor exista cărți DOAR în format electronic? Pentru cine nu a citit cartea, povestea e următoarea: Într-un viitor neprecizat tăiatul copacilor este interzis din motive ecologice, iar cărțile există doar în format electronic! Cărțile tipărite și hârtia sunt interzise, iar cine deține o carte tipărită risca să facă închisoare, însă un bogătaș deschide o colonie pe Lună, unde exista și o bibliotecă, oamenii putând vedea și atinge pentru prima dată o carte tipărită. Reacțiile lor erau amuzante, pentru cititori, dar pentru personaje erau firești!

Eu m-am născut și crescut cu cartea în mănă, să zic așa, și deși tehnologia ne ia cu asalt viețile, preferata mea va râmăne cartea tipărită, oricât de ciudat ar suna, nu se compară cu nimic plăcerea de a ține în mână și a răsfoi paginile unei cărți. Iubesc mirosul cărților tipărite! Înainte să mă apuc de citit, mai întâi miros paginile cărții, mă conectez cu ea! Cred că e o chestiune de generații cititul cărților în format tradițional sau e-book/audiobook. Cărțile tipărite prefer să le cumpăr, iar de când nu mai am loc în bibliotecă le împrumut de la biblioteca orășenească!

Mai rar, citesc și cărți în format electronic, când merg în vacanță, în drum spre serviciu sau în pauzele de la serviciu. Folosesc telefonul sau tableta pe care am instalat o aplicație care citește e-book-uri și printre funcționalitățile pe care le are se numără animația răsfoirii unei cărți. Unul dintre avantajele e-book-urilor este că pot căra cu mine în vacanță sute de cărți și greutatea bagajului nu se schimbă, telefonul are aceeași greutate de câteva grame. Alt avantaj pe care un e-book îl are este că pot citi noaptea până târziu fără să mai țin lumina aprinsă. Un e-book este mai confortabil decât o carte tradițională, permite citirea cu o singură mână, pot citi și atunci când mănânc. Cu toate acestea în anul 2021 dintre cele 68 de cărți citite, doar 8 cărți au fost e-bookuri. Se pare că prima dragoste nu se uită niciodată!

Audiobook-urile sunt destul de controversate, după parerea mea, și nu aș putea să ascult, de exemplu, o carte din genul meu preferat - thriller. Depinde foarte mult vocea actorului care interpretează. Anul acesta am ascultat un singur audiobook, primit cadou, din categoria dezvoltare personală și a fost destul de ok, am reușit să o ascultat până la final și mi-a plăcut. Singurele cărți pe care aș putea să le ascult ar fi cărțile de dezvoltare personală, alte genuri literare tip audio cred că ar suna diferit de vocea pe care mi-o imaginez și o atribui eu personajelor. Așa că zic pas! Rămân la cărțile tipărite sau e-book atunci când călătoresc!

În trecut, am mai ascultat împreună cu fiica mea, când era foarte micuță, audiobook-uri cu povești pentru copii, în format mp3 pe CD, pe care le primeam cadou la revistele cu desene animate. Chiar era o plăcere să le ascultăm și erau bine interpretate!

Cu Editura Niculescu am făcut cunoștință acum foarte mulți ani și m-am bucurat că au o probă în competiția SuperBlog. Toate dicționarele  pe care le dețineam erau de la editură, apoi am descoperit seria ”Carte de vacanță” pe care am îndrăgit-o foarte mult.

poză din arhiva personală

În prezent, mă pregătesc să plec într-o excursie în Israel și am în lista de așteptare trei cărți minunate pe care vreau să le citesc:

🕮Dosarele Criminalilor în serie de Paul Simpson– este o analiză provocatoare și distrugătoare de mituri, care are în centru 33 de criminali în serie din Africa de Sud, Australia, Iran, Marea Britanie, SUA, etc.

🕮Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini despre care Entertainment Weekly spune că e un emoționant portret al Afganistanului modern.

🕮Viața ne e programată? Între destin și liberul-arbitru de Dr. David R. Hamilton despre care Denise Linn spune că este un tur de forță în ceea ce privește descoperirea a cine suntem și a modului în care ne putem contura destinul.

poză din arhiva personală

Aceste cărți doresc să le iau cu mine, dar cred că știți că pe avion există limită a cantității de bagaj pentru fiecare pasager și că prețul biletului este înfluențat de bagaj. Așa că a trebuit să mă hotărăsc repede în ce format le voi citi și pe care o voi căra cu mine: voi citi e-book-ul Dosarele Criminalilor în serie , voi asculta cartea de dezvoltare personală Viața ne e programată? Între destin și liberul-arbitru, iar Vânătorii de zmeie o voi răsfoi,o voi mirosi, deoarece o voi lua cu mine în format tradițional.La Editura NICULESCU găsiți peste 100 de e-book-uri și peste 20 de audiobook-uri, și o ofertă vastă de carte tipărită.Primiți un voucher de 20% dacă vă abonați la newsletter.

PrintScreen făcut pe site-ul Editurii NICULESCU

Pentru a mă putea însoți, toate cărțile, în această excursie au încheiat un armistițiu.Toate au ieșit învingătoare! Cartea tipărită, chiar dacă va deveni ceva rar, ea nu va dispărea, va conviețui cu cele două formate electronice, rod al evoluției tehnologice, ebook-ul și audiobook-ul.

Voi ce părere aveți? Va dispărea cartea tipărită și vor exista doar cărți în format electronic?

 Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2022.

 

Sora cea rea - Karen Dionne - Recenzie

PrintScreen din arhiva personală

Un thriller foarte captivant, din punctul meu de vedere, care mi-a plăcut mult.

Peter și Jenny, în urma unui accident straniu care se întâmplă în prezența fiicei lor, Diana, hotărăsc să se mute în mijlocul unei păduri virgine în fosta casă a bunicilor lui Peter. Însă accidentele ciudate nu încetează, când  fiica nou născută Rachel este implicată într-unul, hotărăsc să meargă cu Diana la psihiatru. Află că fiica lor cea mare suferă de psihopatie și nu se poate vindeca, dar se poate ține în frâu. Apare în peisaj și sora lui Jenny care devine cea mai bună prietenă a Dianei. 

”Dar poți fi rău chiar dacă nu alegi să fii.”

Într-o zi, Peter și Jenny, dispar prematur în urma unui accident bizar. Rachel martoră a accidentului, fuge și se ascunde în pădure timp de o săptămână. Când revine nu-și mai amintește nimic, absolut nimic.

Rachel se autointernează în spitalul de psihiatrie, deoarece nu poate să-și amintească foarte multe lucruri din perioada traumatizantă din copilărie și crede că ea este cea care și-a omorât părinții. 

”Freud credea că visele sunt vehiculul pe care îl folosim pentru a ne îngropa gândurile conștiente. Jung credea că visele ne dezvăluie gândurile secrete și că înțelegerea acestora este esențială pentru a ne restabili ”echilibrul psihic”, termen care mi s-a părut întotdeauna ciudat, deși s-ar fi putut să fie formularea terapeutei mele, dat fiind că Jung a murit înainte ca mișcarea New Age să ajungă la modă.

Am propria mea teorie cu privire la vise... Cred că visele nu sunt decât bucăți reciclate ale lucrurilor pe care le-am gândit, spus sau făcut în ziua aceea.”

Într-o zi fratele lui Scotty (cu care Rachel se împrietenise în spital) ,Trevor , îi arată o copie după raportul poliției în care se concluziona că Rachel nu avea cum să-și împuște părinții.
Atunci Rachel se hotărăște să se externeze și să pornească în căutarea adevărului, sperând că memoria îi va reveni dacă va începe cu locul crimei.
Deși, chiar de pe la început își dă seama cititorul cine este criminalul, autoarea reușește să-l facă curios pe cititor să afle mai multe despre motivul crimei, dacă a avut criminalul un plan de la început. Sau dacă va fi prins... deoarece părea crima perfectă și deja de 15 ani fusese în libertate.

Nu vă zic mai multe, dacă veți citi cartea veți descoperi singuri povestea.